~ Personalitatea zilei* ~
Maria Lătărețu
Maria Borcan; 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj – 27 septembrie 1972, Românești, Botoșani
Maria Lătărețu a fost cântăreață de muzică tradițională și muzică populară oltenească, una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită Privighetoarea Gorjului, Crăiasa cântecului românesc.
Mai ții minte măi dragă Marie
Copilăria i-a fost marcată de lipsuri materiale, fiind al șaisprezecelea copil într-o familie de țărani a cărei singură avere era căsuța cu două încăperi, șubrezită de trecerea vremii, fiind nevoită să muncească pentru a-și sprijini familia. S-a dovedit talentată de mic copil, a cântat la hore, nunți și petreceri boierești, etc. Ioniță Borcan, fratele artistei, o acompania la chitară, la petrecerile sătești unde încântau audiența.
Pupa-ți-aș coama, Bălan
La 13 ani Ioniță i-a cumpărat o chitară și a învățat-o să se acompanieze.
Așa cum erau acele vremuri, la doar 17 ani s-a căsătorit cu vioristul Mihai Lătărețu, solistul unui taraf, din comuna Letești. Împreună au cântat mulți ani în mai toate satele din județul Gorj și în scurt timp a devenit celebră în întreaga Oltenie.
Deși a avut șase copii, doar un băiat a supraviețuit. Pierderea copiilor i-a fost cea mai mare durere, care a marcat-o pe tot parcursul vieții. Din această cauză și-a cântat durerea în doina Lie ciocârlie, compusă chiar de ea.
Lie, Ciocârlie
A ajuns pentru prima dată în București în 1933. O perioadă de timp a cântat la localul „La fânăreasă”. Reîntoarsă în județul natal, în 1937 a fost descoperită în Gorj de o echipă de folcloriști alcătuită din Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop. Încântați de vocea, stilul și repertoriul său tradițional, au invitat-o la București pentru a o înregistra.
Maria Lătăreţu, Privighetoarea Gorjului [imagini din Arhiva TVR]
A cântat prima oară la Radio București pe 29 august 1937. De acolo a început ascensiunea ei profesională, au urmat turneele în țară și străinătate, precum și înregistrările la mai multe case de discuri dar și la Radiodifuziunea Română.
Până în 1949 a cântat cu taraful soțului ei, apoi a devenit prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor.
Mă uitai spre răsărit, Mai ții minte, măi, dragă Mărie, Sanie cu zurgălăi, Pe câmpul cu florile sunt doar câteva melodii de succes din repertoriul său care cuprindea aproximativ 1000 de cântece, din care 104 erau compoziții personale.
Pe câmpul cu florile
În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV, a întreprins numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate: Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S., Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Iordania.
Radu mamii, Radule
De-a lungul carierei sale a cântat cu mari șefi de orchestră și dirijori: Gelu Barabancea, Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Radu Voinescu, George Vancu, Ion Luca-Bănățeanu, Florea Cioacă, Constantin Mirea, Nicu Novac.
La nici un an după decesul soțului ei, s-a stins din viață subit în urma unei congestii cerebrale, imediat după încheierea unui concert pe care l-a susținut în județul Botoșani și se află înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din București.
Mai mult: Maria Lătărețu [Wikipedia]
Vă las cântecele mele
#MariaLătărețu #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality
---------- *Ediție revizuită și adăugită
Pingback: 20 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: Benone Sinulescu
Pingback: 27 septembrie în istoria românilor
Pingback: 15 Februarie în istoria românilor
Pingback: 30 Iulie în istoria românilor
Pingback: Ion Luican
Pingback: Ileana Sărăroiu
Pingback: 27 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 30 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 1 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: 25 Iulie în istoria românilor
Pingback: 20 Noiembrie în istoria românilor