~ Personalitatea zilei* ~

Maria Lătărețu

Maria Borcan; 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj – 27 septembrie 1972, Românești, Botoșani

Maria Lătărețu a fost cântăreață de muzică tradițională și muzică populară oltenească, una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită Privighetoarea Gorjului, Crăiasa cântecului românesc.

Mai ții minte măi dragă Marie

Copilăria i-a fost marcată de lipsuri materiale, fiind al șaisprezecelea copil într-o familie de țărani a cărei singură avere era căsuța cu două încăperi, șubrezită de trecerea vremii, fiind nevoită să muncească pentru a-și sprijini familia. S-a dovedit talentată de mic copil – de la vârsta de 12 ani a intrat într-un taraf din Novaci, a cântat la hore, nunți și petreceri boierești etc. Ioniță Borcan, fratele artistei, o acompania la chitară, la petrecerile sătești unde încântau audiența.

Pupa-ți-aș coama, Bălan

Când avea 13 ani, Ioniță i-a cumpărat o chitară și a învățat-o să se acompanieze și, după puțin timp, a cântat în taraful fratelui ei Ioniță, la Târgu Jiu.

Așa cum erau acele vremuri, la doar 17 ani s-a căsătorit cu vioristul Mihai Lătărețu, solistul unui taraf, din comuna Letești. Împreună au cântat mulți ani în mai toate satele din județul Gorj și în scurt timp a devenit celebră în întreaga Oltenie.

Deși a avut șase copii, doar un băiat a supraviețuit. Pierderea copiilor i-a fost cea mai mare durere, care a marcat-o pe tot parcursul vieții. Din această cauză și-a cântat durerea în doina Lie ciocârlie, compusă chiar de ea.

Lie, Ciocârlie

A ajuns pentru prima dată în București în 1933. O perioadă de timp a cântat la localul „La fânăreasă”. Reîntoarsă în județul natal, în 1937 a fost descoperită în Gorj de o echipă de folcloriști alcătuită din Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop. Încântați de vocea, stilul și repertoriul său tradițional, au invitat-o la București pentru a o înregistra.

Maria Lătăreţu, Privighetoarea Gorjului [imagini din Arhiva TVR]

A cântat prima oară la Radio București pe 29 august 1937. De acolo a început ascensiunea ei profesională, au urmat turneele în țară și străinătate, precum și înregistrările la mai multe case de discuri dar și la Radiodifuziunea Română.

Până în 1949 a cântat cu taraful soțului ei, apoi a devenit prim-solistă a orchestrei de muzică populară de pe lângă Institutul de Folclor, devenită ulterior Orchestra „Barbu Lăutaru”, cu care va concerta în țară și în URSS, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Egipt, Siria, Iordania, Elveția, Turcia, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria etc.

Pe câmpul cu florile

În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV. Mă uitai spre răsărit, Mai ții minte, măi, dragă Mărie, Sanie cu zurgălăi, Pe câmpul cu florile, Au plecat olteni la coasă sunt doar câteva melodii de succes din repertoriul său care cuprindea aproximativ 1000 de cântece, din care 104 erau compoziții personale.

Peste tot în lume s-a bucurat de un succes răsunător. Compozitorul baletului Spartacus, Aram Haciaturian, pe care l-a cunoscut la Balșoi Teatr, i-a spus într-o seară că textul afișului de la Dunărea, un restaurant rusesc de artă culinară românească, trebuie schimbat: „Pe el nu trebuie scris: «În această seară cântă Maria Lătărețu», ci «În această seară cântă Crăiasa cântecului românesc»”. Mihail Pop, aflat la o consfătuire pe teme folclorice, a fost surprins să constate la Stockholm că artista a fost foarte solicitată cu cântecul lung bătrânesc, oltenesc, vechi, arhaic, Mă uitai spre răsărit, considerat și catalogat a fi unul dintre cele mai frumoase ale lumii.

Mă uitai spre răsărit

De-a lungul carierei sale a cântat cu mari șefi de orchestră și dirijori: Gelu Barabancea, Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Radu Voinescu, George Vancu, Ion Luca-Bănățeanu, Florea Cioacă, Constantin Mirea, Nicu Novac.

La nici un an după decesul soțului ei, s-a stins din viață subit în urma unei congestii cerebrale, imediat după încheierea unui concert pe care l-a susținut în județul Botoșani și se află înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din București.

Radu mamii, Radule

„Maria rămâne în istorie întâia privighetoare modernă a României. Este rezultatul geneticii de aur a miliarde de privighetori anonime din spațiul traco-dacic, iar numele ei nu poate fi decât Maria. Cu timpul, ea va deveni precum legenda ciocârliei, o legendă a Mariei” [Petre Popescu Gorgan].

„Cântecul lung oltenesc, cântecele haiducești, hore și mai ales sârbe, celebrele sârbe oltenești, cântecele Mariei Lătărețu poartă cu ele dorul și dragostea, codrul și florile. De ce le îndrăgim? Poate pentru că, ascultându-le, ne regăsim în ele, cu bucuriile, cu dorurile noastre…” [Marioara Murărescu].

Mai mult: Maria Lătărețu [Wikipedia]

Vă las cântecele mele

***** [In English] *****

Maria Lătărețu

Maria Borcan; 7 November 1911, Bălcești, Gorj – 27 September 1972, Românești, Botoșani

Maria Lătărețu was a singer of traditional and folk music from Oltenia, one of the most beloved performers in the field, being called the „Nightingale of Gorj”.

The daughter of poor peasants, she joined a band in Novaci at the age of 12 and shortly after that of her brother Ioniţă in Târgu Jiu. At 16, she became the lead singer of the band led by her future husband, Tică Lătăreţu, with whom she toured all Oltenia for ten years. She made her recording debut in 1937, when folklorist Constantin Brăiloiu proposed a recording for the Folklore Archive of the Romanian Composers’ Society, which made her known throughout the country.

She has been employed as the first soloist in the folk music orchestra attached to the Folklore Institute, the „Barbu Lăutaru” orchestra, with which she will perform in the country and in the USSR, Czechoslovakia, Hungary, Poland, Egypt, Syria, Jordan, Switzerland, Turkey, Greece, Bulgaria, Yugoslavia etc.

Sanie cu zurgălai / Sleigh with bells (1937)

She had a repertoire of over 1,000 songs performed, including those she had created or collected.

Maria Lătărețu enjoyed a resounding success all over the world, most often receiving the title of „Princess” or „Queen” of Romanian song. The composer of the ballet Spartacus, Aram Khachaturian, whom he met at the Balshoi Theatre, told him one evening that the text of the poster at Dunărea, a Russian restaurant with Romanian culinary art, should be changed. «It should not say: «This evening Maria Lătăreţu sings», but «This evening the Queen of Romanian song sings»».

Au pornit olteni la coasă

#MariaLătărețu #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită