~ Personalitatea zilei* ~

 

Nicolae Dărăscu

18 februarie 1883, Giurgiu – 14 august 1959, București

 

Nicolae Dărăscu a fost un pictor influențat de curentele impresionism și neoimpresionism, acuarelist, profesor la Academia de Arte Frumoase din București.

În perioada 1902–1906 a studiat la Școala Națională de Arte Frumoase din București, clasa G.D. Mirea. După terminarea studiilor (1906), din admirație pentru operele lui Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, a plecat cu o bursă la Paris, unde a studiat şi a lucrat la Académie Julian sub îndrumarea lui Jean-Paul Laurens, în anii 1906–1907, apoi la École des Beaux-Arts, pregătindu-se cu Luc-Olivier Merson.

Călător neobosit, a lucrat în sudul Franţei, la Toulon şi Saint-Tropez (1908), apoi la Veneţia (1909) şi de acolo în zona colinară a Munteniei (Vlaici-Olt), ajungând mai apoi pe coasta Mării Negre, la Mangalia şi Balcic, în sudul Dobrogei (1919). A revenit cu plăcere la Veneţia, ori de câte ori a avut prilejul, prima dată vreme de un an, în perioada 1915–1916, întorcându-se la Bucureşti cu puţin timp înainte de intrarea României în primul război mondial. A mers apoi cu regularitate la Veneţia, în perioada interbelică.

Contactul cu artiști din alte zone culturale ale Europei, vizitarea marilor muzee aveau să îi deschidă orizonturi noi, conducându-l spre un limbaj pictural care păstrează legăturile cu realitatea și tradițiile artei românești.

Spre deosebire de mulți dintre contemporanii săi, arareori a pictat interioare sau naturi moarte. În schimb, a călătorit foarte mult, fiind în căutarea peisajelor care îi aminteau de tinerețea sa, de exmplu în Delta Dunării sau pe coasta Mării Negre, peisaje pictate în manieră impresionistă.

În 1910, a expus un autoportret la Societé des Artistes Français din Paris, iar în toamna lui 1911, a organizat prima sa expoziţie personală într-una din sălile Ateneului. A expus la Bucureşti în expoziţii personale (1913, 1914, 1924) şi colective (1919, 1937). Cea mai vastă şi cea mai importantă expoziţie din întreaga sa activitate artistică a fost expoziţia personală inaugurată în 1936, la sala Dalles, unde a expus 85 de tablouri, adunând lucrări relevante pentru cariera sa de până atunci. Pânzele sale înfăţişează peisaje din oraşe portuare europene, în care artistul se găsea adesea în largul său pictând „en plein air”, folosind nuanţe de albastru, verde, roşu, galben şi uneori chiar violet şi alb-negru. Chiar dacă a excelat prin peisaje marine şi mediteraneene, Dărăscu a fost fascinat şi de peisajul rural românesc, de misterul Veneţiei, de colinele Balcicului sau de poezia bulevardelor bucureştene. Pictura sa dezvăluie disprețul contemporan pentru detaliile obiectului, în favoarea redării formelor prin culoare, peisajele sale se caracterizează prin amploarea viziunii. Printre lucrările sale de referinţă se numără tablourile Vedere din Saint Tropez, Peisaj cu pomi, Portul Saint Tropez, Palat veneţian, Vedere din Argeş, Ciobănaş cu oi, la Vlaici, Calea Victoriei pe ploaie, Peisaj la Curtea de Argeş, Cafeneaua lui Mamut de la Balcic sau seria de peisaje din Deltă.

Din 1936 până în 1950 a fost profesor la Academia de Arte Frumoase din București. Are meritul de a fi conturat o școală națională de pictură și de a fi creat un climat cultural deschis noilor idei în epocă.

Pictor peisagist prin excelenţă, a asimilat, în perioada de formare şi cu prilejul sejururilor ulterioare în Franţa, influenţa cercurilor impresioniste şi a artiştilor neoimpresionişti, devenind unul dintre cei mai rafinaţi exponenţi ai acestor curente artistice în România postbelică.

În 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, bombardamentele au distrus atelierul pictorului, dar şi tablouri, cărţi preţioase şi mobilă veche…

În 1917, alături de pictorii Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser și sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea și alți artiști a pus la Iași bazele Asociației Arta Română.

Spre sfârşitul vieţii, bolnav, s-a retras în zona colinară din sudul României, revenind cu regularitate la Câmpulung Muscel şi mai ales la Curtea de Argeş.

Maeștri ai artei vizuale românești – Nicolae Dărăscu

 

Mai mult: Nicolae Dărăscu [Wikipedia]

Surse fotografii: Dărăscu Nicolae [Artindex]; Nicolae Dărăscu  [Gabi, My heart to your heart]

 

***** [In English] *****

Nicolae Dărăscu

18 February 1883, Giurgiu – 14 August 1959, Bucharest

 

Nicolae Dărăscu was a Romanian painter and watercolorist, influenced by Impressionism and Neo-impressionism.

He studied at the National School of Fine Arts in Bucharest, class G.D. Mirea, in Paris in the workshops of Jean Paul Laurens (Académie Julian) and Luc Olivier Merson (Académie des Beaux-Arts).

He traveled extensively and lived in the south of France, to Venice, but also in Romania (to Vlaici, Olt County and in Southern Dobruja – Balchik). The contact with artists from other cultural areas of Europe, the visit of the great museums would open new horizons for him, leading him to a pictorial language that keeps the connections with the reality and traditions of the Romanian art.

Unlike many of his contemporaries, Dărăscu rarely painted interiors or still lives.

Aside from his artistic pursuits, Dărăscu was a professor at the Academy of Fine Arts in Bucharest from 1936 to 1950. He has the merit of having shaped a national school of painting and of having created a cultural climate open to new ideas at the time.

More on: Nicolae Dărăscu [Wikipedia]

Nicolae Dărăscu on Youtube 

*****

 

#NicolaeDarascu #personalitateazilei #romanianvisualart #romanifrumosi #todayspersonality #universalvisualart

---

*Ediție revizuită