Marea Răscoală Țărănească Horea, Cloșca și Crișan -cover
Amintirile zilei Istoria românilor

31 Octombrie în istoria românilor

Marea Răscoală Țărănească – Horea, Cloșca și Crișan, Eugen Lovinescu, Coca Mețianu, Dan Hatmanu, Spitalul de Urgență, Siminică, Ziua Internațională a Mării Negre

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: A izbucnit Marea Răscoală Țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan

 

1784 – A izbucnit Marea Răscoală Țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan

Răscoala a fost o importantă acțiune de revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă, care s-a derulat în perioada 31 octombrie–27 decembrie 1784. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc. Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național. A izbucnit în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.

1784 Horea, Cloșca și Crișan, Conducătorii Răscoalei

În ziua de 28 octombrie 1784, la târgul săptămânal din Brad, a venit Crișan cu vestea că Horea a adus noi porunci de la împărat, pe care le va comunica în duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica din Mesteacăn, îndemnând pe iobagi ca în acea zi să vină cât mai mulți, sau cel puțin 4–5 din fiecare sat. Duminică s-au întrunit circa 500–600 de țărani iobagi la biserica din Curechiu, iar Crișan le-a arătat o cruce aurită, susținând că a fost primită de Horea de la împărat ca semn că este împuternicit să îndrume pe iobagi să-și hotărască singuri soarta de a rămâne în continuare iobagi sau de a se înscrie grăniceri în regimentele împărătești. La îndemnul lui Crișan, iobagii s-au hotărât să plece la Alba Iulia pentru a se pune în slujba împăratului. Oamenii au pornit spre Alba Iulia peste munte, ocolind orașul Brad, ca să nu fie opriți de nobilii maghiari, și au înnoptat în satul Curechiu. În timpul nopții au fost atacați de trupele de husari, pe care însă le-au învins și dezarmat. Atacul a schimbat planurile răsculaților, care s-au întors spre Brad. Ei au atacat, în ziua de 3 noiembrie 1784, curtea nobiliară Kristyory din Crișcior. Apoi, o parte din ei au urcat în amonte, spre Abrud, prin Mihăileni, iar o altă grupă a coborât în aval, cucerind Bradul, Baia de Criș, Ribița, Hălmagiu, Hălmăgel, Ociu Aciuta și Pleșcuța, necruțând nici populația civilă.

1828 – A încetat din viață Constantin Caracaș (17 septembrie 1773 – 31 octombrie 1828)

Medic, dintr-o familie de medici greci; Medicul orașului București; inițiatorul construirii Spitalului Filantropia și refacerii spitalului Sf. Pantelimon; a contribuit la organizarea științifică a medicinei românești.

 

Ziua Arhivelor Naționale

1862 Ziua Arhivelor Naţionale

1862 – S-a înființat Direcția Generală a Arhivelor Statului

Arhivele din Țara Românească au luat ființă la 1 mai 1831, iar cele din Moldova la 1 ianuarie 1832, la intrarea în vigoare a Regulamentului Organic. După Unirea Principatelor, cele două instituții s-au unit în 31 octombrie 1862, conducerea lor fiind asigurată de Direcția Generală a Arhivelor Statului în cadrul Ministerului Justiției, Cultelor și Instrucțiunii Publice, cu sediul în București. La 31 octombrie 1864 a intrat în vigoare primul Regulament modern de organizare a Arhivelor, director general fiind ilustrul cărturar Cezar Bolliac. De atunci și până în zilele noastre, misiunea Arhivelor Naționale a rămas neschimbată – aceea de a colecta, păstra, administra și garanta transmiterea memoriei colective prin intermediul documentului istoric.

 

1881 – S-a născut Eugen Lovinescu

31 octombrie 1881, Fălticeni – d. 16 iulie 1943, București)

Critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu, ales post-mortem membru titular al Academiei Române. De la tatăl său, profesor de Istorie, a moștenit dragostea pentru carte. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie, secția Limbi Clasice a Universității din București, cu o lucrare despre sintaxa latină (1903), după care și-a continuat studiile la Paris, unde a obținut titlul de Doctor în Litere cu teza Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire și o lucrare suplimentară: Les voyageurs français en Grece au XIX-e sičcle (1909), ambele prezentate elogios de criticul Emile Faguet. 1881-1943 Eugen Lovinescu Critic și Istoric LiterarLa revenirea în țară, a fost profesor de liceu la Ploiești și București și a predat ocazional la Universitatea din Bucureşti. A debutat publicistic în suplimentul literar al ziarului Adevărul cu un articol despre studiile sale clasice (1903). A colaborat la Epoca, scriind despre Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Șt.O. Iosif, Alexandru Brătescu-Voinești, Popovici-Bănățeanu, I. Gorun, Sandu Aldea, Ion Agârbiceanu, Emil Gârleanu, toate acestea constituind subiectele reunite în cele două volume de debut Pași pe nisip…, apărute în 1906. În această perioadă a activității sale, a fost preocupat de mișcarea literară de la Sămănătorul. A patronat, până la sfârșitul vieții, cenaclul Sburătorul și a fost director al revistei literare Sburătorul. A fost autorul a  peste 60 de volume de critică, istoriografie literară, proză, traduceri. Dintre scrierile sale: Istoria literaturii române contemporane, De peste prag, Lulu, Nuvele florentine, Mite. Bălăuca, Aripa morții, Viață dublă, Gr. Alexandrescu, T. Maiorescu și contemporanii lui, Titu Maiorescu și posteritatea lui critică. Parcursul său profesional îl recomanda pentru un loc în Academia Română, dar din cauza lui Nicolae Iorga, care era un tradiţionalist radical și nu accepta ideea de modernitate, a devenit membru titular al Academiei Române abia post-mortem.

Înger și demon – după romanul Bălăuca de Eugen Lovinescu Teatru radiofonic, fragment

1902 – S-a născut Abraham Wald

31 octombrie 1902, Cluj – 13 decembrie 1950, Travancore, India

1902-1950 Abraham WaldMatematician american-evreu, originar din Transilvania. A frecventat cursurile Facultății de Matematică de la Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj, unde a luat licența în Matematică în 1928. Din 1927 a urmat și cursurile Universității din Viena, unde a obținut titlul de Doctor în Matematică în 1931, sub îndrumarea matematicianului Karl Menger. În 1938, din cauza intensificării antisemitismului în Austria, s-a mutat în Statele Unite ale Americii, unde a lucrat la Universitatea Columbia. A avut rezultate în teoria deciziilor, geometrie și econometrie, teoria jocurilor, a fost fondatorul analizei secvențiale în statistică matematică. A decedat într-un accident de avion.

1908 – S-a născut Ilariu Dobridor

Constantin Iliescu Cioroianu; 31 octombrie 1908, Dobridor, Dolj – ianuarie 1968, București.

Poet si ziarist. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A debutat în revista Ramuri, în 1928; debutul editorial l-a avut la Craiova, în 1934, cu volumul Versuri. A făcut gazetărie la Dreptatea, Țărănismul și Curentul. A colaborat la Gândirea, Bilete de papagal, Viața Românească, Orizonturi noi, Pleiada, Familia, Gând românesc, Azi, Secolul, Adevărul, Datina etc. A publicat poezie: Versuri, Vocile singurătății, a facut publicistică pe teme culturale și politice de extremă dreaptă, articolele și eseurile sale politico-filosofice au trecut, în mare parte, în câteva volume: Problema tineretului, Organizarea minciunii, Decăderea dogmelor, Oameni ridicați din țărănime.

1910 – S-a născut Coca Mețianu

Elena-Venera-Ecaterina Mețianu; 31 octombrie 1910, Câmpina – 3 ianuarie 2014, București

Pictoriță postimpresionistă. Gustul pentru desen îl avea de mică, desene de-ale sale de la 10 ani fiind în colecția Cabinetului de stampe și desene al Muzeului Național de Artă a României. 1910-2014 Coca MeţianuA urmat Facultatea de Drept, Litere și Filosofie, la insistențele familiei, dar nu a profesat niciodată. Absolventă în 1940 a Academiei de artă din București, a fost autoarea unor remarcabile peisaje, nuduri, portrete, despre care Theodor Pallady a declarat că a fost „o artistă, mai mult decât o simplă pictoriță”. A debutat în 1939 la Salonul Oficial de pictură de la sala Dalles și apoi a participat cu lucrări la alte 48 de expoziții colective interne și internaționale (Paris, Praga, Budapesta, Tokio), cu tablouri în ulei, desene, guașe, acuarele etc. Lucrările sale se află în muzee și colecții particulare din România, SUA, Germania, Israel, Japonia, Grecia, Franța, Belgia, Canada.

Biografie ilustrată: Mețianu Coca (Elena Venera) [Artindex]

1918 – Proclamația Către națiunea română

La 18/31 octombrie, prin Proclamația Către națiunea română, se aducea la cunoștința opiniei publice constituirea Consiliului Național Român Central ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum și principiile sale de acțiune. Constituit, la Budapesta, din 17/30 octombrie, cu sediul la Arad, schimbându-și numele în Marele Sfat al Națiunii din Transilvania și Ungaria, urmând a se ocupa de pregătirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.

Constituirea Consiliului a fost salutată de oameni din diferite categorii sociale, civili și militari, studenți etc. Totodată, a fost recunoscut de Comitetul Național al Românilor din Transilvania de la Viena, condus de Iuliu Maniu, de Senatul Militar Român, care a pus la dispoziția Consiliului pe cei 50.000 de militari aflați în capitala Austriei. Bisericile românești, ortodoxă și greco-catolică, au recunoscut Consiliul ca „guvern provizoriu al națiunii noastre […] cea mai înaltă autoritate a poporului român”.

1918 – Marea adunare a românilor de la Timișoara

La 18/31 octombrie 1918, în sala cazarmei militare, a avut loc o întrunire a celor mai importante personalități politice și militare locale și s-a înființat Consiliul Militar Național Român, condus de dr. Aurel Cosma. În aceeași seară, mii de români din Timișoara și satele învecinate au participat la o impresionantă adunare națională în Piața Libertății. Această adunare a aprobat cu ovații cuvintele rostite de dr. Aurel Cosma: „De astăzi înainte s-au rupt pentru totdeauna lanțurile robiei națiunii române”. Consiliul Militar Național Român s-a impus încă din primele zile ca o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și a acționat cu hotărâre pentru Unirea Banatului cu România. Consiliul va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației, Consiliul Național a declarat că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și avea să recunoască doar dispozițiile acestuia din urmă. Era o declarație fermă prin care respingea ideea maghiarǎ a autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței bǎnǎțenilor de Unire cu România.

Tot în ziua de 31 octombrie s-a constituit „Sfatul Național Militar al Șvabilor” din Banat, având ca lider pe locotenentul colonel Albert Fuchs.

1918 – Societatea Simfonică „George Enescu” din Iași

Între 1917–1918 a avut loc o stagiune simfonică a Societății Filarmonice Române din Iași cu o orchestră alcătuită din instrumentiști bucureșteni și ieșeni, inițiată și condusă de George Enescu. La 18/31 octombrie, marele compozitor George Enescu a dăruit numele său Societății Simfonice, care a funcționat până în 1923, apoi între 1930–1932.

1918 Societatea Simfonică „george Enescu”

1920 – S-a născut Henri Wald

31 octombrie 1920, București – 14 iulie 2002, București

Profesor, filosof raționalist, logician și eseist, distinsă figură a culturii românești. A început să fie interesat de filosofie de la 16 ani, dar a fost forțat să întrerupă studiile în 1940 din cauza legii discriminatorii antievreiești, continuând la un colegiu pentru elevi evrei. 1920-2002 Henri Wald FilosofÎn timpul celui de al doilea război mondial, a servit într-un batalion de muncă, din aceleași motive. A debutat în 1944 în revista Tribuna poporului. În termeni politici, Wald a fost comunist și radical antifascist. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București, student al profesorului Mircea Florian, în 1946 cu dizertația Mentalitatea mic-burgheză. A devenit profesor de filosofie în București între 1948–1962, când a fost concediat pentru opoziția la comunismul naționalist al autorităților. Din scrierile sale: Introducere în logica dialectică, Expresivitatea ideilor, Puterea vorbirii, Înțelesuri iudaice.

1926 – S-a născut Dan Hatmanu

31 octombrie 1926, Scobinți, Iași – 27 decembrie 2018, Iași

Pictor și grafician. În 1945 s-a înscris la Institutul de arte din Iași, unde a avut profesori pe Corneliu Baba și Ion Irimescu și l-a absolvit în 1950. A dat un concurs, în urma căruia a primit bursa „Nicolae Grigorescu” a Academiei Române și a urmat cursuri de perfecționare la Academia Repin din Leningrad și la Academia liberă din Paris, de unde a continuat la Institutul internațional de studii pedagogice din Sèvres. 1926-2018 Dan Hatmanu Pictor. AutoprtretÎn prima parte a activității sale creatoare a lucrat portrete și peisaje într-o viziune realist-tradițională, pe care a abandonat-o mai târziu în favoarea unei formule constructiviste cu rapeluri figurative și nuanțe umoristice. După ce a debutat în anul 1948, Dan Hatmanu a participat la multe expoziții colective și de grup și a organizat, în țară și în străinătate, zeci de expoziții personale. Dintre participările mai importante la expoziții peste hotare pot fi menționate următoarele: Bienala din Veneția, Moscova, Sevres, Barcelona. A executat ilustrații de carte la opere de Ionel Teodoreanu, Anton Bacalbașa, Petru Prânzei și Valentin Ciucă. A fost membru (din 1994) al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere, Paris.

Biografie ilustrată: Hatmanu Dan [Artindex]

1933 – A fost înființat Spitalul de Urgență

Primul spital de urgență din România, a fost înființat la inițiativa profesorului Nicolae Minovici și a lui Constantin Deculescu, secretarul general al Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, din dorința de a avea un spital pregătit să preia la orice oră pacienții aduși de Societatea de Salvare. 1933 Nicolae Minovici A Fondat Spitalul De UrgențăÎn data de 6 octombrie 1933, prin Decizia Ministerului Sănătății nr. 68.920, publicată la 31 octombrie 1933 în Monitorul Oficial nr. 251, spitalul de urgență a fost înființat de drept, coordonatorul acestui nucleu nou creat fiind medicul Iacob Iacobovici. Spitalul și-a început funcționarea efectivă din decembrie 1933, iar inaugurarea oficială, în prezența oficialităților statului, a avut loc abia în 5 mai 1934. Situat inițial pe malul Dâmboviței, spitalul a fost finanțat din fondurile personale ale lui Nicolae Minovici (ipotecarea casei personale); permitea îngrijirea tuturor bolnavilor indiferent de posibilitatea de a plăti serviciile medicale și avea o secție de chirurgie cu 60 de paturi. Este actualul Spital de Urgență Floreasca.

1936 – S-a născut Siminică

Simion Avram; 31 octombrie 1936, București – 27 septembrie 2018, București

Artist și acrobat, considerat cel mai celebru comic al Circului românesc. La doar 7 ani și-a făcut debutul în arenă într-un spectacol în care executa atît numere de acrobație, contorsionism și diverse giumbușlucuri. 1936-2018 SiminicăÎn scurt timp, Siminică și sora sa au reușit să execute în arenă, fără lonja de siguranță, cîteva numere de neuitat de dublu trapez, excentric acrobat sau un număr aerian în dantură cu elemente de înaltă clasă și foarte periculoase. A executat mai toate meseriile artei circului: zburător, trapezist, looping în doi, echilibristică la mare înălțime, echilibristică cu bara de bambus în dantură, săltător, echilibrist la sol, excentric acrobat etc. A fost angajat al Circului de Stat din București. Muncind din greu, a suferit de-a lungul carierei sale nu mai puțin de 8 fracturi de mîini și picioare, unul din cele mai grave accidente producîndu-se în timpul unui spectacol la Turnu Măgurele cînd s-a rupt o frînghie la trapez și a căzut de la 12 metri înălțime.

1940 – S-a născut Corneliu Antoniu

31 octombrie 1940, Craiova – 20 mai 2021, Galaţi

Scriitor, publicist, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, preşedinte al Filialei USR Galaţi-Brăila. A absolvit Şcoala Tehnică de Hidrologie şi Metereologie din Arad (1965) și s-a licenţiat în Filosofie la Universitatea Dunărea de Jos Galaţi A debutat publicistic cu poezia Muzeum în revista Tomis în 1965, editorial, în Caietele debutanţilor (Ed. Albatros, 1975), iar în volum, cu Ascunsa ninsoare în 1978. 1940-2021 Scriitor Corneliu AntoniuÎn 1987 a făcut greva foamei pentru drepturile omului, fiind închis, iar la eliberare n-a mai avut drept de muncă. În 1990 a cerut azil politic în Belgia, de unde s-a întors în 1996. A pus bazele revistei de cultură Antares din Galaţi, sub patronajul Uniunii Scriitorilor din România (1997), fiind director al revistei şi al Festivalului Internaţional Serile de literatură ale revistei Antares. A fost director executiv al Fundaţiei şi al Editurii Antares. A instutuit Ordinul Internaţional al Cavalerilor Danubieni (1997). A publicat volumele: Supunerile, Fluturele de diamant, Amintiri din Pădurile de Miconia, Adio KAP-BLANK, Strada portului, Obiecte de inventar etc. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural – Cavaler (2004), Ordinul Cavalerilor Danubieni – Comandor, Diploma de excelenţă pentru organizarea Festivalului Naţional de Poezie „Emil Botta” (Adjud, 2011), Premiul Metropolitan la Festivalul de Poezie de la Izmir (Turcia, 2015).

1944 – România a rupt relațiile diplomatice cu Japonia

În contextul celui de-al doilea război mondial, după ce România s-a alăturat coalției antihitleriste, la 31 octombrie 1944, relațiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte, fiind reluate în 1959.

1945 – S-a născut Mircea M. Ionescu

31 octombrie 1945, București

Jurnalist, prozator și dramaturg, stabilit în SUA. A absolvit Facultatea de Filosofie la Universitatea București (1969), un curs post-universitar de ziaristică la București și unul de relații sociale la Adelphi University New York. 1945 Mircea M. Ionescu ScriitorA lucrat ca ziarist, în București, la ziarele Munca, Sportul și revista Fotbal, comentator radio și TV, Director-Manager al Teatrului „Tudor Vianu” din Giurgiu. La New York a fost taximetrist de noapte, editorul întâiului săptămânal de sport în limba română din afara țării, Lumea Sporturilor (New York, 1987–2005), publicație care, din august 1989, a avut și suplimentul de cultură și politică Lumea Noastră. Dintre scrierile sale: Asasinul acordă interviuri, Întâlniri care se uită greu, Pierdut în New York, Hamlet a murit degeaba, Deținuți în Statuia Libertății, Pușlamaua de la etajul 13, Condamnat la Libertate etc. După 1999 a revenit în țară, a lucrat la ziarul Gardianul, a realizat emisiunea de televiziune Idoli și Legende, cu 206 episoade, difuzate de postul Telesport (2005–2008), a fost directorul Teatrului „Tudor Vianu” din Giurgiu.

1953 – S-a născut Ștefan Borbely

31 octombrie 1953, Făgăraș

Critic și istoric literar, eseist și traducător. A absolvit în 1976 Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția Română-Engleză. Din 1999 este Doctor în Filologie, cu teza intitulată Paradigma eroic-antieroic ca fapt de cultură și civilizație. În studenție a fost membru al cenaclului Echinox din Cluj. 1953 Ștefan Borbely Critic și Istoric LiterarA fost profesor de Limba engleză în Târgu-Mureș, apoi corector la revista Igaz Szó (după decembrie 1989, Látó), asistent universitar la Facultatea de Litere din Cluj, membru al colegiului redacțional, apoi director (împreună cu Corin Braga) al revistei Echinox. În prezent este profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A colaborat cu studii, eseuri și articole de opinie la majoritatea revistelor de literatură și cultură din țară, în special la Echinox și Apostrof (Cluj), Familia (Oradea), Poesis (Satu Mare), 22 și Contemporanul–Ideea Europeană (București). Din volumele publicate: Umbra cuvintelor – Experiența lui Christian W. Schenk, Grădina magistrului Thomas, Visul lupului de stepă, Matei Călinescu (monografie), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic, Despre Thomas Mann și alte eseuri, O carte pe săptămână, Pornind de la Nietzsche, Existența diafană etc.

1953 – A încetat din viață Petre Dulfu (10 martie 1856 – 31 octombrie 1953)

Autor de basme în versuri, poet, profesor, traducător; membru al Societății Scriitorilor Români.

1960 – A încetat din viață Mircea Florian (1 aprilie 1888 – 31 octombrie 1960)

Filosof; a elaborat studii erudite de istoria filosofiei universale; membru post-mortem al Academiei Române.

1963 – Tratatul privind încetarea experiențelor nucleare în atmosferă, în spațiul cosmic și sub apă

Încheiat la Moscova, la 5 august 1963, între SUA, Marea Britanie și URSS și ratificat de RSR prin Decretul nr 686/31 octombrie 1963, publicat în Monitorul Oficial nr. 20/31 octombrie 1963.

1970 – S-a născut Otilia Bădescu

31 octombrie 1970, București

Fostă jucătoare de tenis de masă, activă competițional internațional între anii 1986–2005. A participat la simplu, dublu sau cu echipa la competiții europene, mondiale sau olimpice de tenis de masă. 1970 Otilia Bădescu Tenis De MasăLa Campionatele europene: Praga 1986 – două medalii de bronz (Individual și dublu); Paris 1988 – două medalii de bronz (dublu și dublu mixt) și una de argint (individual); Göteborg 1990 – o medalie de bronz (individual); Stuttgart 1992 – două medalii de aur (dublu mixt, cu echipa); Birmingham 1994 – o medalie de argint (dublu mixt); Bratislava 1996 – o medalie de argint (dublu mixt) și o medalie de bronz (dublu); Eindhoven 1998 – o medalie de aur (dublu mixt) și o medalie de argint (dublu); Courmayeur 2003 – o medalie de aur (individual) și o medalie de bronz (dublu mixt); Aarhus 2008 – o medalie de aur (cu echipa). La Campionatele mondiale: Chiba City 1991 – o medalie de bronz (dublu mixt); Göteborg 1993 – o medalie de bronz (individual); Kuala Lumpur 2000 – o medalie de bronz (cu echipa). A participat la Jocurile Olimpice de vară (1992, 1994, 2000, 2004).

1972 – A încetat din viață Onisifor Ghibu (31 mai 1883 – 31 octombrie 1972)

Pedagog, memorialist și om politic; luptător pentru drepturile și unitatea poporului român; unul dintre participanții importanți la realizarea Marii Uniri de la 1918; membru corespondent al Academiei Române.

1974 – Pactul privind drepturile economice, sociale și culturale și Pactul drepturilor civile și politice

România a ratificat Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și Pactul internațional al drepturilor civile și politice, adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la data de 16 decembrie 1960, prin Decretul nr. 212/31 octombrie 1974 pentru ratificarea Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, publicat în Buletinul Oficial nr. 146/20 noiembrie 1974. Ultimul Raport Național al României a fost depus la 7 ianuarie 1993.

1977 – S-a perfectat acordul de construcție a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă

Încheiat la 31 octombrie 1977 între guvernul României și firma Atomic Energy of Canada Limited care promitea construcția simultană a centralei nucleare și a uzinei de apă grea. Canadienii au acceptat implicarea specialiștilor români și a industriei autohtone în proiect, preconizându-se, în caz de reușită, continuarea colaborării chiar și la construcția unor centrale în alte țări.

1977 Acordul De Construcție A Cne Cernavodă

1977 – S-a născut Simona Gherghe

31 octombrie 1977, Iași

Prezentatoare de televiziune și jurnalistă. A absolvit Facultatea de Litere, specializarea Franceză-Engleză, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A debutat în jurnalism în cadrul Radio Iași și apoi a început să prezinte știrile pentru postul de televiziune TeleM. A fost remarcată de echipa Antena 1 București și în anul 2000 a ajuns să prezinte știrile la Observator – de zi și de weekend, apoi din 2010, moderator al emisiunilor Genialii, Acces Direct, una dintre cele mai longevive emisiuni de la Antena 1 și Mireasa.

 

Ziua Internațională a Mării Negre

1996 Ziua Mării Negre

Ziua internațională a Mării Negre este sărbătorită anual la 31 octombrie de către cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina.

 

1996 – A fost semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră

Planul, semnat de cele șase țări riverane Mării Negre, conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre. Marea Neagră se întinde pe o suprafață de 423.488 km². Cel mai adânc punct se află la 2.211 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta. Mareele sunt în general de mică amplitudine (circa 12 cm).

 

1999 – Primul transplant de cord din România

Efectuat la Spitalul de Urgență Floreasca de o echipă de medici condusă de conf. dr. Șerban Brădișteanu. Intervenția a început la ora 20:30 și a durat 4 ore.

2005 – A încetat din viață Mihaela Cristea (2 octombrie 1946 – 31 octombrie 2005)

Jurnalistă TV și în presa scrisă, scriitoare, memorialistă; membră a Uniunii Scriitorilor și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști.

2006 – A încetat din viață Dan Beizadea (14 octombrie 1933 – 31 octombrie 2006)

Compozitor de muzică ușoară, dirijor al mai multor formații muzicale; instrumentist în orchestra Teatrului „Ion Vasilescu” din București.

2012 – A încetat din viață Gheorghe Mincă (4 septembrie 1942 – 31 octombrie 2012)

Poet, ziarist, traducător, eseist și epigramist.

2014 – A încetat din viață Grișa Gherghei (Herș Segal; 30 noiembrie 1936 – 31 octombrie 2014)

Poet contemporan; membru fondator al revistei culturale Pagini Dunărene.

2017 – A încetat din viață Mircea Drăgan (3 octombrie 1932 – 31 octombrie 2017)

Regizor și scenarist de film; profesor universitar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică.

2017 – A încetat din viață Victor Niță (26 octombrie 1941 – 31 octombrie 2017)

Scriitor și jurnalist; a scris pentru Expres, Ora, Cotidianul, Europa liberă, Sportul.

2019 – A încetat din viață Aida Abagief (14 iunie 1936 – 31 octombrie 2019)

Soprană și profesoară; solistă, timp de 30 de ani, a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța; fondatoare a Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța.

2021 – A încetat din viață Aurel Vainer (10 ianuarie 1932 – 31 octombrie 2021)

Economist român de etnie evreiască; președinte al Federației Comunităților Evreiești din România; vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București; deputat.

2021 – A încetat din viață Doru Dinu Glăvan (7 iunie 1946 – 31 octombrie 2021)

Jurnalist, cronicar sportiv, corespondent al Radioului public pentru Caraș-Severin; lider al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).

2023 – A încetat din viață Ileana Ploscaru (31 ianuarie 1931 – 31 octombrie 2023)

Actriță de teatru și film; a jucat pe scenă la Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj și Teatrul de Stat din Constanța.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită

1 comentariu la „31 Octombrie în istoria românilor