Corneliu Baba. Foto Tudor Jebeleanu

~ Personalitatea zilei* ~

 

Corneliu Baba

18 noiembrie 1906, Craiova – 28 decembrie 1997, București

 

Corneliu Baba a fost pictor, profesor universitar, membru titular (din 1990) al Academiei Române.

Era al treilea fiu al lui Gheorghe Baba, pictor de biserici, şi al Mathildei. Și-a petrecut copilăria la Craiova şi Caransebeş (oraşul tatălui). În 1926, s-a înscris la Academia de Arte Frumoase şi la Facultatea de Litere şi Filozofie. După doar un semestru, a abandonat Academia de Arte Frumoase, descurajat de profesori şi climat. A absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie, unde a avut ocazia să asiste la cursurile susţinute de Nae Ionescu, P.P. Negulescu sau Tudor Vianu.

A petrecut câțiva ani la Timişoara, intrând în contact cu un grup de artişti tineri progresişti şi protestatari, dar atitudinile şi abordarea lor artistică nu l-a atras. A fost o perioadă de căutări şi deziluzii, tentat să plece în străinătate.

Corneliu Baba – Documentar (I)

În 1934 a avut loc prima sa expoziţie de pictură, alături de tatăl său, în Băile Herculane, fiind remarcat de un influent avocat din Iaşi, Omar Popovici, care l-a determinat să se mute în Iași şi să se înscrie la Academia de Arte Frumoase, la clasa Nicolae Tonitza.

A rămas în capitala Moldovei timp de 16 ani; şi-a finalizat studiile de pictură, a devenit asistent, apoi profesor la Academia de Arte Frumoase. Deși în opera lui de tinerețe se simt ecouri din diferite orientări – expresionism, avangardă etc., creația lui Corneliu Baba a rămas în interiorul convenţiilor de limbaj şi al codurilor de reprezentare ale picturii clasice, deși era considerată desuetă. Dintre artiştii români l-au inspirat Nicolae Grigorescu şi Nicolae Tonitza, iar dintre cei europeni El Greco, Goya şi Rembrandt.

Corneliu Baba – Documentar (II)

Principale genuri plastice abordate de artist au fost autoportretul, portretul cu caracter social, peisajul şi natura moartă.

Puțin după debutul său oficial la Salonul de Artă din București cu o pictură numită Jucătorul de șah, a fost arestat și închis pentru scurtă vreme la închisoarea Galata din Iași. Anul următor a fost suspendat fără explicații din postul său de la facultate și mutat de la Iași la București.

A avut o scurtă perioadă în care a pictat în stilul realismului socialist, renunțând foarte repede. S-a refugiat în tablourile cu țărani, evocând scene din timpul răscoalei de la 1907. Din acea epocă datează pânzele Întoarcerea de la sapă, Țărani, Odihnă pe câmp, Oameni odihnindu-se.

Corneliu Baba – Documentar (III)

În 1958, a fost numit profesor de Pictură la Institutul de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din București și a primit titlul de Maestru Emerit al Artelor. A călătorit în toată lumea, participând cu picturile sale la expoziții la Cairo, Helsinki, Viena și New Delhi, culminând cu o expoziție personală la Bruxelles în 1964.

În 1962, a fost distins cu titlul de Artist al poporului, anul următor devenind membru corespondent al Academiei Române, iar în 1964 – membru al Academiei de Arte Frumoase din Berlinul de Est.

Corneliu Baba – Documentar (IV)

Premiile și expozițiile au continuat, conducându-l spre o expoziție personală la New York, în 1970, și aducându-i decorația Steaua Roșie în 1971. Unele dintre portretele sale i-au determinat pe criticii de arta să-l compare cu Francisco Goya – Mihail Sadoveanu, Zambaccian, Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Mihail Sadoveanu sau Tudor Arghezi.

Mai mult: Corneliu Baba [Wikipedia]

Surse fotografii: Corneliu Baba http://www.corneliu-baba.org/ [corneliu-baba.org]; Corneliu Baba http://ceascadecultura.ro/ServesteArticol.aspx?idart=3935 [Ceașca de cultură]; Baba Corneliu http://artindex.ro/2012/05/16/baba-corneliu/ [Artindex]

 

***** [In English] *****

Corneliu Baba

18 November 1906, Craiova – 28 December 1997, București

 

Corneliu Baba was a Romanian painter, primarily a portraitist, but also known as a genre painter and an illustrator of books.

He spent his childhood and adolescence in Craiova and Caransebeş (his father’s city) where he abandoned his two passions: music and literature.

In 1926 he moved to Bucharest to enroll in the Academy of Fine Arts and the Faculty of Letters and Philosophy. After only one semester, he dropped out of the Academy of Fine Arts, declaring himself discouraged by teachers and the climate. In 1930 he graduated from the Faculty of Letters and Philosophy, where he had the opportunity to attend courses taught by Nae Ionescu, P.P. Negulescu or Tudor Vianu.

He spent the following years in Timişoara, where he came into contact with a group of young progressive and protestant artists whose attitudes and artistic approach were soon abandoned. This period was marked by searches and disappointments, and the desire to go abroad became stronger.

In 1934, his first painting exhibition took place, held together with his father, at Băile Herculane. Here he was noticed by an influential lawyer from Iaşi, Omar Popovici. Through him, he moved to the Moldovan city and enrolled in the courses of the Academy of Fine Arts in the class of Professor Nicolae Tonitza. Although he had left for Iasi with the idea of ​​returning in two or three months, Corneliu Baba remained in the capital of Moldova for 16 years. During this time he completed his painting studies and then worked as an assistant and professor at the Academy of Fine Arts.

In a twentieth century shaken by contradictory ideologies, philosophies and aesthetic doctrines, Baba stubbornly remained within the language conventions and codes of representation of classical painting considered obsolete. Among the Romanian artists he was inspired by Nicolae Grigorescu and Nicolae Tonitza, and among the Europeans El Greco, Goya and Rembrandt. The main plastic genres approached are: self / portrait, harlequin-crazy king, social portrait, landscape and still life. His works are present in exhibitions in Tokyo or New York, in Beijing or Brussels, in Moscow or Berlin.

Among his most important distinctions are the State Prize for Art (1954) or the Prize for Excellence awarded by the Romanian Cultural Foundation (1997). He was a full member of the Romanian Academy, an honorary member of the Russian Academy of Arts and a corresponding member of the Berlin Academy.

Perhaps unfashionably for a 20th century painter, Baba consciously worked in the tradition of the Old Masters, although, from the outset of his studies with his father, he was also influenced by expressionism, art nouveau, academicism and „remnants” of impressionism.

More on: Corneliu Baba [Wikipedia]

*****

 

Corneliu Baba Music from Bartok’s Romanian Folk Dances

 

#CorneliuBaba #personalitateazilei #romanianvisualart #romanifrumosi #todayspersonality #universalvisualart

----------

*Ediție revizuită și adăugită