~ Personalitatea zilei * ~

 

Ana, contesă de Noailles

Ana Elisabeta Brâncoveanu; 15 noiembrie 1876, Paris – 30 aprilie 1933, Paris

 

Ana, contesă de Noailles a fost scriitoare și poetă franceză de origine română, vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea.

S-a născut în familia boierească Brâncoveanu, mama ei, de origine greacă și bulgară, Raluca Moussourus a fost o cunoscută muziciană, muza compozitorului polonez Ignacy Paderewski, iar tatăl, Grigore Brâncoveanu, era ultimul descendent pe linie masculină al voievodului Constantin Brâncoveanu.

Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu contele Mathieu Ferdinand Frederic Pascal de Noailles (1873–1942) în 1897. Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar în 1901 a publicat un volum antologic, Le Cœur innombrable, cu un succes remarcabil.

Salonul Anei de Noailles, de pe Rue Hoche a atras ca un magnet unii dintre cei mai mari scriitori francezi ai Parisului secolului XX: Pierre Loti, Francis Jammes, André Gide, Frederic Mistral, Colette, Paul Valéry, Jean Cocteau, François Mauriac, frații Daudet, Robert de Montesquiou, Paul Hervieu, Paul Claudel, Max Jacob. Prietenia dintre Marcel Proust și Anna de Noailles s-a închegat în 1899, la Amphion, când scriitorul petrecuse vara nu departe de Villa Brancovan. Anna de Noailles a rămas o reprezentantă a ceea ce criticii francezi numesc la Belle Époque literară. Opera ei a fost comparată cu cea a unor Swinburne și d’Annunzio, iar textele ei au fost considerate ca fiind „Dionysiac–extatice, senzuale, erotice, jucăușe, cîteodată violente și mereu marcate de un tragic curent subteran”. Se spune că Joseph Reinach i-ar fi spus: „Madam’, în Franța sunt numai trei miracole – Jeanne d’Arc, râul Marne și dumneavostră”.

Din operele sale: L’Ombre des jours, Les Éblouissements, Les Vivants et les Morts, Poème de l’amour, L’Honneur de souffrir, Derniers Vers et Poèmes d’enfance, Le Livre de ma vie (Cartea vieții mele).

A fost prima femeie membră a prestigioasei Académie Royale Belge de Langue et de Littérature Françaises și apoi a exclusivistei Academii Franceze, care i-a acordat marele premiu pentru literatură. A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. De asemenea, a fost aleasă membră de onoare a Academiei Române, alături de Elena Văcărescu, fiind primele femei admise în această instituție.

Mai mult: Ana, contesă de Noailles [Wikipedia]

 

Exposition: la ville d’Évian célèbre la comtesse Anna de Noailles / Orașul Évian o celebrează pe contesa Anna de Noailles

 

***** [In English] *****

Anna de Noailles

15 November 1876, Paris – 30 April 1933, Paris

 

In full Anna-Élisabeth de Noailles, Princess Brâncoveanu, Countess Mathieu was a poet, a leading literary figure in France in the pre-World War I period. The daughter of a Romanian prince (Grégoire Bibesco-Bassarab) and a Greek noble mother (the former Ralouka Mussurus, a musician, to whom the Polish composer Ignacy Paderewski dedicated several of his compositions), she adopted France and its language for her life and writings even before her marriage to a French count.

Her friends included the novelists Marcel Proust and Colette and the poets Paul Valéry and Jean Cocteau. In her literary salon she kept most of the writers of her time under the spell of her artful conversation.

Starting with her first collection, Le Coeur innombrable (The Numberless Heart, 1901), which was crowned by the Académie Française, Noailles composed nine volumes of poetry, among which Les Éblouissements (Resplendence, 1907), and L’Honneur de souffrir (The Honour of Suffering, 1927), three novels (among which the delightful Le Visage émerveillé, 1904), a book combining novellas with a series of meditations on gender relations, Les Innocentes, ou La Sagesse des femmes, (1923), a collection of prose poems, Exactitudes, (1930), and an autobiography spanning her childhood and adolescence, Le Livre de ma vie, (1932). Her lyricism draws from the Romantic themes of the 19th-century poets Alfred de Vigny and Alphonse de Lamartine. Her later works reflect her fear of the thought of the inevitable collapse of her physical powers. She was made a commander of the Légion d’Honneur and elected to the Royal Academy of French Language and Literature of Belgium.

More on: Anna de Noailles [Wikipedia]

*****

 

Anna de Noailles

 

#AnnadeNoailles #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită