~ Personalitatea zilei* ~
Carmen Petra-Basacopol
5 septembrie 1926, Sibiu – 15 octombrie 2023
Carmen Petra-Basacopol a fost o compozitoare și profesoară de muzică.
S-a născut în familia Floașiu, membri ai Partidului Național Țărănesc și apropiați ai lui Iuliu Maniu . Schimbarea regimului, persecutarea și arestarea liderilor țărăniști, au determinat-o ca în anul 1949, să-și schimbe numele din Floașiu în Petra, luând numele unchiului Ion Petra, locotenent de artilerie mort la Oituz.
A studiat Filosofia la Universitatea din București (1945–1949). Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din București (1949–1956) cu Ioan D. Chirescu, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Nicolae Buicliu, Theodor Rogalski, George Breazul, Emilia Comișel etc.
Carmen Petra-Basacopol – Divertisment pentru harpă, cvintet de suflători, contrabas şi xilofon, Op. 30 (1969) • Elena Ganţolea, Cvintetul „Concordia”, Ion Olteanu și Ion Mihalache (1969)
A obținut titlul de Doctor în Științe muzicale în 1976 la Universitatea Sorbonne din Paris cu teza L’originalité de la musique roumaine à travers les oeuvres d’Enesco, Jora et Paul Constantinesco. A urmat cursuri de improvizație de la Darmstadt (1968).
Concert pentru vioară şi orchestră Nr. 2, op. 25 (1965) • Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române, Dirijor Constantin Bobescu
A fost asistent, lector, conferențiar și profesor asociat la catedra de Forme muzicale a Conservatorului din București, a susținut conferințe, prelegeri, comunicări științifice în țară și peste hotare (Franța, Angola, Insulele San Tomé și Principe), a publicat articole, studii, cronici muzicale în Muzica, Contemporanul, Informația Bucureștiului, Revista de Etnografie și Folclor etc.
Carmen Petra-Basacopol – Suită din baletul „Ciuleandra” după romanul lui Liviu Rebreanu, Op. 54 (1984) • Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române, Dirijor Modest Cichirdan (foto: Maria Tănase)
A creat muzică de teatru: Fata și masca – balet, Inimă de copil – operă, Ciuleandra – balet, Cei șapte corbi – balet pentru copii; muzică simfonică, vocal-simfonică: Suita simfonică Țară de piatră, Concertul pentru pian și orchestră, Concertul nr. 2 pentru vioară și orchestră, Moartea căprioarei, – baladă pentru orchestră de coarde, clarinet, pian, percuție și bariton solo.
Carmen Petra-Basacopol – Concertino pentru harpă, orchestră de coarde şi timpani, op. 40 (1975) • Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române, Dirijor Iosif Conta, Harpă Elena Ganțolea
Între cele 100 de opusuri semnate, muzica de cameră ocupă un loc privilegiat.
Este laureată a premiilor Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, a Premiului Academiei Române, a obținut Diploma de Onoare la Concursul Internațional de Compoziție la Mannheim, Premiul Uniunii Compozitorilor.
Carmen Petra-Basacopol – Concert pentru violoncel și orchestră, Op. 51 (1982) • Orchestra simfonică Radioteleviziunii Române, Vioară Ștefan Ruha, Dirijor Iosif Conta
Mai mult: Carmen Petra-Basacopol [Wikipedia]
Prologul festivalului – Recital 7 dedicat Maestrei Carmen Petra-Basacopol Câmpina, 2019
In English: Carmen Petra-Basacopol [Wikipedia]
#CarmenPetraBasacopol #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality #universalmusic
---------- *Ediție revizuită și adăugită
Pingback: 1 Februarie în istoria românilor