~ Personalitatea zilei* ~

 

Liviu Rebreanu

27 noiembrie 1885, Târlișua, Solnoc Dăbâca, Austro-Ungaria/Bistrița-Năsăud – 1 septembrie 1944, Valea Mare, Bistrița-Năsăud

 

Liviu Rebreanu a fost prozator și dramaturg, membru titular (din 1939) al Academiei Române, considerat de criticul George Călinescu drept „creator al romanului românesc modern”.

Era primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi. În tinerețe, mama sa era pasionată de teatru, fiind considerată primă diletantă pe scena Becleanului. Ambii părinți constituie modelele familiei Herdelea care apare în romanele Ion, Răscoala, Gorila etc.

Licean de clasa a IV-a, îndrăgostit fiind, a scris „întâia și ultima poezie”. Fascinat de o tânără actriță dintr-o trupă ambulantă ungurească („ingenua trupei, de care m-am îndrăgostit nebunește”), a scris un vodevil, în limba maghiară, după modelul celui văzut. Mai târziu, aflat în Budapesta, a cultivat, fără succes, acest gen dramatic.

Adam și Eva Teatru radiofonic • Mircea Albulescu, Camelia Zorlescu, Boris Petroff, Ion Pavlescu etc.

A urmat Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron (Ödenburg, Ungaria). La sfârșitul anului I a obținut calificativul eminent, manifestând o înclinație deosebită pentru studiul limbilor străine. În 1906 a fost repartizat ca sublocotenent în armata austro-ungară, la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula. Acolo, pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. Sub presiunea unor încurcături bănești, a fost forțat să demisioneze din armată; în prealabil, scriind în arest la domiciliu, s-a hotărât să se dedice literaturii. A debutat în presa românească la Sibiu, în revista Luceafărul cu nuvela Codrea (1908). În aceeași revistă a mai publicat și nuvelele Ofilire, Răfuială și Nevasta. În traducerea lui, revista Țara noastră a publicat poemul Moartea șoimanului de Maxim Gorki.

on Blestemul pamantului, blestemul iubirii (1980) • Regia Mircea Mureșan. Cu: Șerban Ionescu, Ioana Crăciunescu, Sorina Stănculescu, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Tamara Buciuceanu, Leopoldina Bălănuță etc.

A început un jurnal de lector, Spicuiri, aplecîndu-se în mod deosebit asupra paginilor de critică și istorie literară din Viața românească, aparținînd, mai ales, lui Garabet Ibrăileanu. A revenit asupra amintirilor din copilărie, scrise la Gyula, de data aceasta sub influența lui Ion Creangă. A încearcat să traducă, după o versiune germană, romanul Război și pace de Tolstoi.

O întâmplare de demult – dramatizare după nuvela Cotropitorul de Liviu Rebreanu Teatru radiofonic • Mitică Popescu, Dem Rădulescu, Luminița Gheorghiu, Ileana Stana Ionescu, George Oprina, Radu Panamarenco etc.

În 1910 s-a stabilit la București – „A trebuit să-mi dau seama că, dacă vreau să realizez ceva trebuie să nimicesc în prealabil, în sufletul meu și în mintea mea, tot ce mi-au împrumutat atâția ani de mediu străin, tocmai la vârsta cea mai accesibilă tuturor influențelor, și că aceasta nu se poate împlini cu adevărat decât acolo unde voi respira o atmosferă românească, absolut pură și ferită de miasmele de până ieri, adică în Țară și mai ales în București”.

Răscoala (1965) • Regia Mircea Mureșan. Cu: Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Adriana Nicolescu, Matei Alexandru etc.

A debutat în revista Convorbiri critice, a scos revista Scena, împreună cu Mihail Sorbul, dedicată teatrului și muzicii. Până în 1912, a avut îndeletniciri diverse: de la întocmirea repertoriului la reclama publicitară; de la traducerea unor piese, la pregătirea revistei Teatrul. În iunie, 1911, a fost numit secretar literar la Teatrul Național din Craiova, condus de Emil Gârleanu. O lună mai târziu, la teatrul din Craiova a sosit și Ștefana (Fanny) Rădulescu (viitoarea soție a scriitorului); ca artistă, a debutat pe scena teatrului din localitate, în spectacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu.

Plicul Teatru TV • Dorina Lazăr, Octavian Cotescu, Valentin Plătăreanu, Cornel Vulpe, Marian Hudac, Petre Gheorghiu etc.

Între timp a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Din iulie 1913, după intrarea României în cel de-al doilea război balcanic  s-a angajat ca reporter la Adevărul, iar la sfârșitul războiului a fost concediat.

A fost director al Teatrului Național din București, președinte al Societății Scriitorilor Români.

A scris nuvele: Proștii, Catastrofa, Cuibul visurilor, Ițic Ștrul, dezertor; romane: Ion, Pădurea spânzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Crăișorul, Răscoala, Jar, Amândoi; teatru: Cadrilul, Plicul, Apostolii; note de călătorie, un jurnal intim.

Mai mult: Liviu Rebreanu [Wikipedia]

 

Interviu cu Liviu Rebreanu [Radio România, 1941]

 

***** [In English] *****

Liviu Rebreanu

27 November 1885, Târlișua, Bistrița-Năsăud County – 1 September 1944, Valea Mare, Bistrița-Năsăud

 

Liviu Rebreanu was a Romanian novelist, playwright, short story writer, and journalist.

He first published a volume of novellas (1912) gathered under the title Frământări (Troublings).

During World War I Rebreanu was a reporter for Adevărul, (The truth) and he continued publishing short stories.

Pădurea Spânzuraților (1965) • RegiaLiviu Ciulei. Cu: Victor Rebengiuc, Liviu Ciulei, Ștefan Ciubotărașu, Anna Széles, Gina Patrichi etc.

After the war, he became an important collaborator at the literary society Sburătorul led by the literary critic Eugen Lovinescu, and published his novel Ion, the first modern Romanian novel.

More on Mai mult: Liviu Rebreanu [Wikipedia]

*****

Ciuleandra (1985) • Regia Sergiu Nicolaescu. Cu: Ștefan Iordache, Gheorghe Cozorici, Ion Rițiu, Anca Szönyi, Cornel Gîrbea etc.

 

#LiviuRebreanu #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită