~ Personalitatea zilei ~

 

Maria Tănase

25 septembrie 1913, București – 22 iunie 1963, București

 

Maria Tănase a fost o celebră interpretă de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă.  Supranumită „Pasărea măiastră” de către Nicolae Iorga, sau „Privighetoarea cântecului popular românesc”, Maria Tănase a reprezentat un fenomen unic în muzica românească, fiind considerată totodată prima divă din ţara noastră, în adevăratul sens al termenului.

S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din București (cartierul Tineretului, acum), al treilea copil al florarului Ion Coandă Tănase, oltean şi al Anei Munteanu (din Cârța). De teama sărăciei, Ion Tănase i-a cerut soției „să lepede copilul”, dar Ana nu l-a ascultat, aducând-o pe lume pe cea care avea să devină cea mai mare artistă a neamului românesc.

De mică, fredona prin grădină… Tatăl său cânta din caval, meargea la spectacole de muzică populară, de revistă, de operetă şi operă, oferind, interpretelor flori culese din propria grădină.

În anul 1930 s-a angajat casieriţă la o cârciumă, unde şi cânta, fiind descoperită de publicistul şi regizorul de teatru Sandu Eliad, are a introdus-o în lumea literar-artistică a oraşului.

A debutat în revista Cărăbuș-Express cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase (1938). Aici a fost descoperită de folcloristul Harry Brauner, care a i-a anticipat imensul talent şi i-a pregătit, cu atenţie, lansarea.

În același an a imprimat Mansarda (romanță de Nello Manzatti) la casa de discuri Lifa Record, aceasta fiind prima imprimare a artistei.

Mansarda

Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeș, a susținut pe viu un program de cântece românești la emisiunea Ora satului: M-am jurat de mii de ori, Cine iubește și lasă, Geaba mă mai duc acasă, Mărie și Mărioară, Când o fi la moartea mea.

M-am jurat de mii de ori (1936-1940)

A cântat la Teatrul Alhambra al lui Nicolae Vlădoianu, unde a lansat cu mare succes Mi-am pus busuioc în păr și Habar n-ai tu, ambele cu muzica lui Ion Vasilescu.

Mi-am pus busuioc în păr

La Expoziția Universală de la New York, New York World’s Fair (1939), a cântat împreună cu orchestra lui Grigoraș Dinicu și cu naistul Fănică Luca. Aici a avut ocazia să-i cunoască pe George Enescu și pe Constantin Brâncuși, cu care a avut, la Paris, o relație pasională și tumultoasă…

Bun e vinul ghiurghiuliu

Spre sfârșitul anului 1940, Garda de Fier i-a interzis să mai apară în public și, din ordinul Ministerului Propagandei, au fost distruse toate discurile de patefon existente cu Maria Tănase în discoteca Radio-ului, precum și matrițele acestora de la casa de discuri Columbia, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mișcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau și o serie de intelectuali evrei sau democrați, ca etnomuzicologul Harry Brauner, cel care a cules în 1929 cântecul Cine iubește și lasă, și jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu).

Cine iubește și lasă (Who Loves and Leaves – Curse)

În 1941, într-un turneu artistic în Turcia, a cântat în revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurării Teatrului de vară Taxîm, fiind desemnată cetățean de onoare de președintele Turciei.

La reîntoarcerea în țară, în timpul celui de-al doilea război mondial, alături de echipe formate din cele mai selecte nume ale teatrului și muzicii românești, ca George Enescu, George Vraca și Constantin Tănase, a făcut turnee pe front cântând în fața soldaților răniți pe câmpul de luptă.

Mărie și Mărioară

A avut un repertoriu extrem de vast care a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete.

O selecție de 20 de cântece din repertoriul artistei a fost publicată de Editura Muzicală în 1963 în broșura Cântecele mele – Maria Tănase.

Mărioară de la Gorj

A jucat pe scena Teatrului Municipal în Cadavrul viu de Tolstoi și în Horia de Mihail Davidoglu. A cântat în opereta Mascota de Edmond Audran și a avut rolul principal din comedia muzicală Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky. A cântat în filmele Se aprind făcliile (1939 – film care s-a pierdut), România, Ciulinii Bărăganului și în scurt-metrajul muzical Mic album muzical. A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa a III-a, Premiul de Stat, iar în anul 1957 a primit titlul de Artist emerit.

„Sunt voci care nu exprimă numai frumosul muzical, minunea veche şi cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc şi al unui timp. Aşa a fost vocea Mariei. Când cânta ea, […] parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase” [Constantin Nottara].

Mai mult: Maria Tănase [Wikipedia]

 

Album Maria Tănase, vol. 1

 

***** [In English] *****

Maria Tănase

25 September 1913, Bucharest – 22 June 1963, Bucharest

 

Maria Tănase was a celebrated Romanian singer and actress. Her music ranged from traditional Romanian music to romance, tango, chanson and operetta.

Maria Tănase has a similar importance in Romania to that of Édith Piaf in France or Amália Rodrigues in Portugal.

In her nearly three-decade-long, she became widely regarded as Romania’s national diva, being admired for her originality, voice, physical beauty and charisma. In Romania, she is still regarded as a major cultural icon of the 20th century.

Cântec de leagăn

She debuted at the Cărăbuș Theatre of Constantin Tănase but her real debut took place on June 2, 1937 with the stage name Mary Atanasiu in the musical theaters, Alhambra and Gioconda. She represented Romania at the International Exhibition in Paris (1937), as well as at the 1939 New York World’s Fair. In that time, she made her first recordings for the Romanian Radio Society, which contributed to her fame. Unfortunately, these early recordings have been destroyed.

Ciuleandra

During World War II, together with George Enescu, George Vraca and Constantin Tănase, she was making stage tours singing in front of soldiers injured on the battlefield.

Lume, lume (World, world)

Maria Tănase received the State Prize, the medals Ordinul Muncii (The Order for Activity), Premiul de Stat (The State Award), and the title Artistă Emerită (Honoured Artist of the Republic) for her contributions to the arts.

More on: Maria Tănase [Wikipedia]

*****

 

Album Maria Tănase, vol. 2

 

#MariaTanase #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality #universalmusic

----------

*Ediție revizuită și adăugită