~ Personalitatea zilei – Today’s Personality ~

 

„Este destulă muzică pentru o viață, dar o viață nu este destul pentru muzică”

Serghei Rachmaninov

Серге́й Васи́льевич Рахма́нинов, 1 aprilie 1873, Semyonovo, Novgorod – 28 martie 1943, Beverly Hills, California, U.S.

 

Serghei Rahmaninov a fost un compozitor și pianist rus naturalizat american, una dintre vedetele de concert cel mai bine plătite din timpul său, și unul dintre cei mai influenți pianiști ai secolului XX.

S-a născut din părinți aristocrați, pianiști amatori, de la aceștia primind viitorul mare compozitor, primele lecții, încă de la vârsta de patru ani. Mai târziu, la Sankt Petersburg, a luat lecții de la Anna Ornatskaya. O influență deosebită în creația sa au exercitat-o cântecele ortodoxe ruse pe care le auzea la biserică, unde era frecvent condus de bunica sa. La 9 ani a intrat la Conservatorul din Sankt Petersburg, unde a urmat un curs de Pian, continuat la Moscova, sub îndrumarea pianistului Nikolai Zverev, pedagog renumit, dar sever și riguros.

A debutat cu opera Aleko, compusă în 1892, care a avut premiera la Teatrul Bolșoi la 27 aprilie 1893 și care s-a bucurat de succes. Pentru această piesă, al cărei libret (bazat pe Țiganii lui Pușkin) a fost scris de Vladimir Nemirovici-Dancenko, Rahmaninov a primit Medalia de Aur la Conservatorul din Moscova.

Aleko • Opéra National de Lorraine

La vârsta de douăzeci de ani, a început deja o carieră strălucită ca virtuoz și compozitor. A scris multe lucrări, printre care: Concertul pentru pian nr. 1, Preludiu în Do diez minor, Trio elegiac nr  2, dedicat memoriei lui Piotr Ilici Ceaikovski.

În 1897, Rachmaninov a prezentat prima sa simfonie, opus 13. Dirijată de un Glazunov vizibil beat, creația sa a fost un eșec răsunător și Rachmaninov s-a scufundat într-o depresie din care nu a ieșit decât patru ani mai târziu, grație succesului enorm al celui de-al doilea Concert pentru pian, Opus 18 și tratamentului cu neurologul și hipnotizatorul Nicolas Dahl, care l-a readus cu adevărat la viață. Dahl i-a amintit de promisiunea sa către London Philharmonic Society de a scrie un concert pentru pian. Prin urmare, acesta îi va fi dedicat.

Concertul pentru pian Nr. 2, op. 18 • Chicago Symphony Orchestra, Dirijor Fritz Reiner, Pianist Arthur Rubinstein

Inspirația și fericirea s-au întors: a scris Sonata pentru violoncel și pian, Cantata Primăverii și s-a căsătorit (cu permisiunea țarului) cu verișoara sa primară Natalia, de asemenea, o foarte bună pianistă. Din această unire s-au născut două fiice, Irina (1903-1969) și Tatiana, ambele muziciene.

Cantata Primăverii pentru bariton, cor și orchestră, Op. 20 • New Philharmonia Orchestra, Dirijor Igor Buketoff, The Cathedral Choir of St. Ambrose, Maestru cor: John McCarthy

Primii cincisprezece ani ai secolului XX vor fi minunați – a trăit fericit cu familia sa, a condus spectacole de operă ale Teatrului Bolshoi (1904–1906), s-a stabilit un timp la Dresda unde a scris Simfonia Nr. 2 și opera Monna Vanna. În 1909 (36 de ani), a început primul său turneu în Statele Unite, unde a obținut un succes imens datorat, în special, Concertului Nr. 3, Op. 30. I s-a oferit postul de dirijor permanent al Orchestrei Simfonice din Boston, dar a refuzat. Interpretarea la Moscova, sub îndrumarea sa, a simfoniei Les Carillons în 1914 a cunoscut un succes extraordinar.

Concertul pentru pian nr. 3, 1939 – Part 1 • Philadelphia Orchestra, Dirijor Eugene Ormandy, Pian: Sergei Rachmaninov

Primul război mondial a pus capăt acestei perioade fericite din viața sa… În 1917, revoluția l-a obligat să părăsească definitiv țara natală. A pierdut toată averea și a început o viață nouă la vârsta de 44 de ani și, împreună cu prietenul său Nikolaï Medtner, o carieră cu normă întreagă ca pianist virtuos. Nevoia de a lucra intens la instrument și de a construi un repertoriu îl îndepărtează de compoziție. Nu a mai compus până în 1926, cu toate acestea, inspirația nu l-a părăsit. El a scris celebra Rapsodie pe o temă de Paganini, Op 43, un set de variante pentru pian și orchestră din al 24-lea  Capriciu de Paganini și frumoasa Simfonia Nr. 3 în 1936.

Turneele sale în Statele Unite și în Europa, pe care uneori le-a asimilat muncii forțate, îi vor asigura o viață materială foarte confortabilă.

Mai mult: Serghei Rahmaninov [Wikipedia];

Rahmaninov: Ultimul mare romantic, cu mâini uriașe, care a învins depresia prin hipnoză [Ziarul Metropolis]

 

Serghei Rachmaninov – Simfonia Nr. 2, op.27 • Radio Filharmonisch Orkest, Dirijor Eivind Gullberg Jensen

 

***** [In English] *****

”Music is enough for a lifetime, but a lifetime is not enough for music”

Sergei Rachmaninoff

1 April 1873, Semyonovo, Novgorod – 28 March 1943, Beverly Hills, California, U.S.

 

Sergei Vasilievich Rachmaninoff (Russian: Серге́й Васи́льевич Рахма́нинов) was a Russian composer, pianist, and conductor. Rachmaninoff is widely considered one of the finest pianists of his day and, as a composer, one of the last great representatives of Romanticism in Russian classical music.

Rhapsody on a Theme of Paganini, Op. 43 • Philharmonie Südwestfalen, Conductor Gerard Oskamp, Piano  Anna Fedorova

The piano is featured prominently in Rachmaninoff’s compositional output. He made a point of using his own skills as a performer to explore fully the expressive possibilities of the instrument.

Rachmaninoff plays his own Piano Concerto No. 3, 1939 – Part 2

Even in his earliest works he revealed a sure grasp of idiomatic piano writing and a striking gift for melody.

More on: http://en.wikipedia.org/wiki/Sergei_Rachmaninoff

*****

 

Rachmaninoff – Piano Concerto No. 1 • St. Petersburg Philharmonia, Conductor: Alexander Dmitriev, Piano: Soheil Nasseri

 

#SergeiRachmaninoff #personalitateazilei #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită