~ Personalitatea zilei* ~

 

Cella Delavrancea

15 decembrie 1887, București – 9 august 1991, București

 

Cella Delavrancea a fost o distinsă personalitate a culturii, pianistă, scriitoare și profesoară, fiica cea mare a scriitorului Barbu Delavrancea, soră a arhitectei Henrieta Delavrancea, a Niculinei Delavrancea și a lui Bebs Delavrancea.

Considerată una dintre cele mai complexe și interesante personalități ale culturii românești, a moștenit din familie dragostea pentru artă, sensibilitatea și pasiunea pentru muzică.

A fost un copil minune care a beneficiat de o educație aleasă, a început să facă muzică la vârsta de 3 ani în familie, iar la opt ani era deja o pianistă talentată care vorbea fluent franceza și germana. A urmat Conservatorul din București, urmat de un stagiu de perfecționare la Paris. Întrucât tatăl său era un apropiat al familiei Caragiale, a crescut alături de fiii și fiica lui Ion Luca Caragiale, pe care i-a evocat în cărțile sale cu caracter memorialistic.

A susținut concerte la pian în toată Europa, talentul ei fiind recunoscut de însuși George Enescu, alături de care a urcat pe podium în recitaluri de sonate.

Cella Delavrancea – Preludiu în Do diez major – Lectură: Prolegomena (din capitolul Arpegii în ton m)

Pe plan literar și-a făcut debutul în revista lui Tudor Arghezi, Bilete de papagal, în 1929. Din 1935 a publicat proză, amintiri, sau a susținut cronica muzicală și plastică în Cuvântul, Muzica și poezia, Timpul, Curentul, România literară, Revista Fundațiilor Regale etc. După anul 1950, a colaborat la Contemporanul, Gazeta literară, Secolul 20, Caietele Mihai Eminescu. Editorial, a debutat în 1946, la 59 de ani, cu volumul de nuvele Vraja, premiat în manuscris, de Editura Cultura Natională.

A fost autoarea unor nuvele, romane și texte cu caracter memorialistic. Volumul Scrieri (1982) i-a antologat întreaga operă literară, iar în Dintr-un secol de viață (1987) apar pe lângă paginile memorialistice, câteva portrete excepționale prin valoarea lor: Serghei Rahmaninov, Ferruccio Benvenuto Busoni, Rainer Maria Rilke, Paul Valéry, Gabriel Fauré. Alte opere literare: O vară ciudată, Arpegii în ton major, Mozaic în timp, Trepte muzicale, Scrisori către Filip Lahovari, cel de-al treilea soț.

Rezistența prin cultură – Cella Delavrancea I

Nu a fost doar pianist concertist, ci și pedagog. Din 1950 a început cariera didactică, mai întâi ca profesoară la Liceul de muzică din București, predând apoi Pianul la Conservatorul de muzică din București, din 1954 până la ieșirea la pensie. Mulți pianiști celebri au fost elevii săi: Nicolae Licareț, Dan Grigore, Radu Lupu.

Pe plan personal, deși a fost căsătorită de mai multe ori, marea ei dragoste a fost profesorul și filosoful Nae Ionescu. Se spune că a avut scurte idile și cu Ion Luca Caragiale, deși era o diferență considerabilă de vârstă între ei, dar și cu celebrul sculptor Constantin Brâncuși.

Rezistența prin cultură – Cella Delavrancea II

Extrem de longevivă, a fost primul artist din istoria culturii române care a participat la sărbătorirea propriului centenar, în 1988, la Ateneul Român, printr-un concert de gală în care a cântat alături de pianistul Dan Grigore.

Pe 9 august 1991, legendara pianistă s-a stins din viață, fiind înmormântată la Cimitirul Bellu din Capitală, în zona marilor artiști ai României.

Mai mult: Cella Delavrancea [Wikipedia]

 

Cella Delavrancea [Arhiva TVR]

 

***** [In English] *****

Cella Delavrancea

December 15, 1887 – August 9, 1991

 

Cella Delavrancea was a Romanian pianist, writer and teacher of piano, eldest daughter of writer Barbu Delavrancea.

She concerts throughout Europe alongside great artists, often in duet with George Enescu. She worked as a teacher at the School of Music in Bucharest (1950-1954) and then at the Conservatory, where she launched a series of famous pianists as Nicolae Licăreț, Dan Grigore or Radu Lupu.

Cella Delavrancea is the author of essays, novels and memoirs texts.

Cella Delavrancea, discurs la Academia Română

Extremely long-lived, was the first artist in the history of Romanian culture who participated in the celebration of her centennial in 1988, at the Romanian Athenaeum, a gala concert where she sang with pianist Dan Grigore.

More on: Cella Delavrancea [Wikipedia]

*****

 

Cella Delavrancea – Studiu nr. 25 în Fa minor • Interpretat de Cella Delavrancea

 

#Cella Delavrancea #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality #universalmusic

----------

*Ediție revizuită și adăugită