~ Amintirea zilei – Today’s Memory* ~

 

Prima mențiune documentară a Cetății Bucureștilor

20 septembrie 1459

Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică.

Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur: „Dâmbovița, fiica unui pădurar sărac, știa toate secretele, toate potecile și cărările pădurii în care locuia alături de tatăl ei, iar într-o zi, prințul Munților se rătăcește prin pădure. O întâlnește pe Dâmbovița, care îl ajută, dar prințul este atras iremediabil de frumusețea ei și o cere de nevastă. Însă Dâmbovița îi promisese mâna lui Bucur, ciobanul din vecinătatea pădurii. Atunci, în semn de mulțumire pentru ajutorul primit, prințul i-a oferit fetei un cuțitaș și o sfârlează de lemn care îndeplinea orice dorință. Venind la Bucur, Dâmbovița, a înfipt cuțitul într-o stâncă, de unde a tâșnit un izvor de apă, pe care l-a botezat Dâmbovița, iar împreună cu iubitul său, au format un sătuc la marginea pădurii, pe malul izvorului, după numele ciobanului Bucur, bineînțeles” [Răzvan Moceanu, RADOR].

Cum a devenit Bucureștiul Capitala României Partea I

Conform altei variante, mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșit de secol XIV, ca Cetate a Dâmboviței, iar Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, a stabilit aici Cetatea de Scaun București.

Prima atestare documentară certă a Bucureștiului datează din 20 septembrie 1459, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș, Domn al Țării Românești, scris în limba slavonă „în cetatea București”, care întărea dreptul de proprietate lui Andrei cu fiii săi, lui Iova, lui Drag și lui … [un al patrulea, al cărui nume nu se mai poate citi], scutindu-i totodată de dări și „slujbe”.

Biserica Sfantul Spiridon, 1860. Pictură de Carol Popp de SzathmáryDocumentul, foarte deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900. Prin acest act, orașului de pe Dâmbovița i se recunoștea rolul strategic din zonă, mai ales cel de supraveghere a drumului de legătură între Târgoviște și Giurgiu, unde se afla o puternică raia turcească. Vlad Țepeș a petrecut patru din cei șase ani de domnie în cetatea București, preferându-l reședinței Târgoviște. În scurt timp, după arestarea lui Vlad Țepeș de către Matei Corvin și încarcerarea lui la Vișegrad, Bucureștiul va fi ales de către Radu cel Frumos ca reședință domnească.

Cum a devenit Bucureștiul Capitala României Partea a II-a

Abia în anul 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul avea să devină capitala Țării Românești, iar din acel moment s-a trecut la modernizarea sa. Astfel, în 1661 au apărut primele drumuri pavate cu piatră de râu. În 1694 s-a înființat prima instituție de învățământ superior, Academia Domnească, în clădirile Mănăstirii Sfântul Sava.

În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, orașul a continuat să se dezvolte și mai mult, mai ales după ce domnitorul a construit Palatul Mogoșoaia (construcție terminată tot într-o zi de 20 septembrie, în anul 1702) și Spitalul Colțea (1704). În scurt timp, Bucureștiul a devenit un important centru economic, prin creșterea rapidă a numărului meșteșugarilor, dar și a populației, al cărei număr s-a mărit continuu cu locuitori din întreaga Muntenie – în 1798, Bucureștiul avea peste treizeci de mii de locuitori, iar în 1831 peste șaizeci de mii.

De la jumătatea secolului XIX, mai ales după alegerea Bucureștiului drept capitală a Principatelor Unite și apoi a României, au apărut instituții de mare interes public: Teatrul Național, Grădina Cișmigiu, Societatea Academică, Filarmonica, Universitatea, Gara de Nord, Grădina Botanică, Ateneul Român, Palatul Fundației Universitare „Carol I”, Banca Națională și multe altele.

În perioada interbelică, Bucureștiul era denumit „Micul Paris” datorită asemănării sale cu capitala franceză. În această perioadă s-a construit intens, arhitecții abordând stiluri deosebit de variate.

Dar, la începutul anilor ’40, Bucureștiul a trecut prin două momente dificile din punct de vedere urbanistic: cutremurul din noiembrie 1940 și bombardamentele aliaților din 1944, ambele făcând ca multe dintre construcțiile emblematice ale Bucureștiului să fie distruse.

După instaurarea regimului comunist s-a decis ca proiectele viitoarelor construcții să fie mai ieftine, reducând cheltuielile materiale la strictul necesar, influențând negativ calitatea și aspectul noilor construcții.  Bucureștiul comunist s-a „îmbogățit” cu mari cartiere de blocuri muncitorești specifice țărilor comuniste, cu statui care glorificau ideologia comunistă și liderii acesteia. S-au demolat bisericile și a clădirile istorice care stăteau in calea noului plan urbanistic, multe din elementele care constituiau farmecul Micului Paris fiind pierdute pentru totdeauna.

Mai mult: Istoria Bucureștiului [Wikipedia]; Imagini de Carol Popp de Szathmáry  [Galerii de Artă]

 

Turul Bucureștiului – O plimbare de duminică după-amiază

 

***** [In English] *****

Bucharest

The first documentary attestation of Bucharest Citadel: 20 September 1459

Bucharest was first mentioned in documents earlier, the charter gave the September 20, 1459 by Vlad Țepeș. The Romanian Country Ruler, city of Bucharest is mentioned for the first time with the name City of Bucharest although the city is much older than that date. Bucharest transformation a royal throne, inaugurated by Prince Radu cel Frumos, Vlad Țepeș’s brother, proved to be a necessity under Turkish domination to be as close to the Danube.

Since then it has gone through a variety of changes, becoming the state capital of Romania in 1862 and steadily consolidating its position as the centre of the Romanian mass media, culture and arts.

Its eclectic architecture is a mix of historical (neo-classical), interbellum (Bauhaus and Art Deco), Communist-era and modern. In the period between the two World Wars, the city’s elegant architecture and the sophistication of its elite earned Bucharest the nickname of „Little Paris” (Micul Paris). Although, many buildings and districts in the historic center were damaged or destroyed by war, earthquakes and Nicolae Ceaușescu’s program of systematization, many survived.

More on: History of Bucharest [Wikipedia]

*****

 

Blown by the wind over Bucharest

 

#Bucuresti #amintireazilei #istoriaromanilor #todaysmemory

----------

*Ediție revizuită și adăugită