13 Noiembrie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Mihai Viteazul

 

1594 – Mihai Viteazul a început războiul antiotoman al Valahiei și Moldovei

La doar un an după înscăunarea sa, Mihai Viteazul a chemat toți creditorii săi la vistieria domnească pentru a „încheia socotelile”. Dar socotelile sale nu erau cele ale creditorilor… În mulțimea celor adunați să își primească banii, au lovit tunurile. Supraviețuitorii au fost masacrați de armata domnească. Au urmat circa 2.000 de ieniceri, întreaga garnizoană turcească din București, în frunte cu emirul. Mihai Viteazul, împreună cu domnitorul Moldovei, Aron Tiranul, a pus la cale o revoltă împotriva turcilor, care a fost declanșată simultan la București și Iași, în data de 13 noiembrie 1594, prin masacrarea creditorilor și soldaților turci aflați în cele două capitale românești. Acesta a fost semnul declanșării războiului antiotoman din Moldova și Țara Românească. Aderarea Țării Românești, sub conducerea lui Mihai Viteazu la Liga Sfântă a condus la izbucnirea unei revolte antiotomane. Pe acest fundal, Mihai a pornit o ofensivă generală împotriva Înaltei Porți, atacând cetățile turcești de pe ambele părți ale Dunării (Giurgiu, Hârșova, Silistra etc.). A urmat o serie de victorii împotriva tătarilor și turcilor (la Putineiu, la Padina Șerpătești de lângă satul Stănești) culminată cu incendierea Rusciucului.

După modelul victorios al lui Mihai, Aron Vodă a pornit o campanie similară, prin atacarea foarte dură a turcilor din cetățile Tighina, Chilia și Cetatea Albă, prin incursiuni efectuate în nordul Dobrogei (până la Marea Neagră) și prin ocuparea și prădarea orașului Ismail.

1865 – S-a născut Ștefan Stâncă

13 noiembrie 1865, Iași – 26 ianuarie 1897, Iași

Medic și publicist, cu preocupări de filosofie și sociologie, membru post-mortem (din 1948) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Medicină a Universității din Iași și din București (1882–1885), apoi a devenit Doctor în Medicină cu o teză care constituie, totodată, lucrarea sa fundamentală: Mediul social ca factor patologic (1891). Lucrarea reprezintă o abordare de pionierat a problemelor de sănătate publică. S-a specializat în străinătate în oftalmologie. A atras atenția, printre primii la noi, asupra primejdiei accidentelor de muncă și a necesității prevenirii lor, ca și a bolilor profesionale, fiind considerat un adevărat pionier al medicinei preventive. A fost medic de plasă în județele Prahova, Dâmbovița și Ilfov, desfășurând o activitate de veritabil apostolat. A lucrat ca medic oftalmolog la București, apoi medic la spitalele din Moinești și Tg. Ocna. S-a preocupat, în paralel, de răspândirea cunoștințelor cultural-științifice în rândul populației, desfășurând o rodnică activitate publicistică, scriind numeroase articole în diverse periodice politice și în reviste medicale. Socialist, a colaborat la Munca, Lumea nouă, Adevărul, Românul, Contemporanul. Una din bolile sociale pe care a denunțat-o în repetate rânduri, tuberculoza, l-a răpus la numai 32 de ani.

1884 – La Timișoara s-a introdus iluminatul electric al străzilor

De la 1/13 noiembrie 1884, Timișoara a aparținut, pe lângă Paris, Nürnberg, Steyr și Berlin, primelor orașe din Europa cu iluminat electric stradal. Sistemul de iluminat în întregime electric era compus dintr-o rețea de 59 de kilometri de cabluri care alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent.

Totodată a intrat în funcțiune la Timișoara prima centrală electrică de curent alternativ pentru iluminatul public. Centrala electrică, cu cazan de abur și dinamuri Brush, 300 CP, 2100 V, construită de filiala din Viena a lui International Electric Company Limited, avea o putere instalată de 30kW iar instalațiile au fost pornite între 15–30 noiembrie, pentru o perioadă de probă. Centrala Electrică de la Timișoara a pus bazele Sistemului Electroenergetic Național, devenind astfel prima rețea de distribuție a energiei electrice în curent alternativ a României.

 

Ziua Dramaturgiei Românești

Instituită prin Legea nr. 96/7 mai 2019, se celebrează anual, cu ocazia aniversării premierei spectacolului cu piesa O scrisoare pierdută.

1884 – Premiera piesei O scrisoare pierdută

Comedie de moravuri sociale și politice, scrisă de dramaturgul Ion Luca Caragiale în anul 1884 și publicată în revista Convorbiri literare, nr. 11 din 1885. Premiera a avut loc în 13/25 noiembrie 1884, la Teatrul Național din București, având în distribuție pe Aristizza Romanescu, Constantin Nottara, I. Panu, I. Petrescu, înregistrând un mare succes de public, prin seria de 11 reprezentații consecutive, în decurs de numai trei săptămâni.

O scrisoare pierdută (1953) • Niki Atanasiu, Grigore Vasiliu Birlic, Marcel Anghelescu, Alexandru Giugaru, Elvira Godeanu, Costache Antoniu, Ion Talianu, Ion Fintesteanu, Radu Beligan

1893 – S-a născut Reuven Rubin

Rivn Zelicovici; 13 noiembrie 1893, Galați – 13 octombrie 1974, Tel Aviv, Israel

Pictor israelian din România. Și-a petrecut tinerețea la Fălticeni, unde a semnat punerea în scenă a piesei Avarul de Moliére. În 1912, a plecat în Palestina (pe atunci sub stăpânire otomană) să studieze artele la Bezalel Academy of Art and Design din Ierusalim, a continuat studiile la Paris, la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts.

La izbucnirea celui de al doilea război mondial s-a întors în România, unde a trăit anii războiului. În 1921, a plecat în SUA, cu prietenul său, artistul Arthur Kolnik, cu care a împărțit un atelier în Cernăuți, l-au cunoscut pe Alfred Stieglitz, care le-a organizat prima expoziție la Anderson Gallery. După expoziție, în 1922, cei doi s-au întors în Europa, iar în 1923, Rubin a emigrat în Palestina, unde a devenit unul dintre fondatorii noului stil, Eretz-Yisrael, cu teme istorice, folclorice și multe portrete de yemeniți, evrei hasidici, și arabi. A fost cel dintâi reprezentant diplomatic, cu rang de ministru plenipotențiar, al statului Israel în România.

Biografie ilustrată: Rubin (Zelicovici) Reuven Isaac [Artindex]

1894 – S-a născut Raymonde Han

13 noiembrie 1894, Focșani – martie 1962, București

Poetă, soția sculptorului Oscar Han. A urmat studii muzicale, de pian, la Berlin. A debutat cu poezie în Gândirea, a colaborat la Viața Românească, Azi, Viața literară, în Curentul a susținut cronica muzicală. Zaharia Stancu i-a inclus șapte poeme în Antologia poeților tineri (1934). Unicul volum al poetei este Cartea dimineții.

Fată de primăvară

Te prinde primăvară ca o rochie subțire

Îmbrăcată la o despărțire.

Primul fluture tresaltă-n soare;

Ca să te asemui, caut o floare,

Caut o floare-n vânt și-n minte.

Fată mare, adu-ți aminte

Cum treceai încununată de-albăstrele

Și-n gând nevinovată de tot,

Așa cum trec căprițele în turma de oi,

Cu fire de iarbă în bot.

Azi mersul ți-e catifelat.

Și farmecul din tine crește pe-nserat;

Atunci toate tainele se-nchid în gând

Ca mâinile pruncului plăpând.

1897 – S-a născut Florica Racovitză-Flondor

13 noiembrie 1897, Rogojești, Botoșani – 7 februarie 1983, București

Compozitoare, pianistă, membră a Societății Compozitorilor Români din 1924 și a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din 1949. Fiica compozitorului Tudor Flondor, căsătorită cu generalul Aurel Racovitză, a studiat la Universität für Musik und darstellende Kunst (Universitatea de Muzică și Arta Interpretării) din Viena cu profesorii Joseph Marx și Emil von Sauer. A desfășurat o susținută activitate ca pianistă concertistă.

1914 – A încetat din viață Dimitrie Anghel (16 iulie 1872 – 13 noiembrie 1914)

Poet, prozator, traducător; reprezentant al simbolismului român.

1918 – Instalarea Consiliului Secretarilor de Stat, guvern provizoriu în Bucovina

În virtutea suveranității naționale și pe baza hotărârilor Constituantei țării Bucovinei, luate în adunarea din 27 octombrie 1918, Consiliul Național din Basarabia a adoptat o lege fundamentală prin care și-a asumat întreaga putere de stat.

Prin Legea adoptată în 12 noiembrie 1918 în Bucovina, puterea executivă a provinciei a fost preluată de un Consiliu al Secretarilor de Stat, cu rol de guvern provizoriu, condus de Iancu Flondor, care era și secretar de stat pentru justiție.

La 13 noiembrie, lista cu membrii Consiliului a fost trimisă la Iași. În aceeași zi, Iancu Flondor a cerut aprobarea Guvernului român ca Armata (Divizia 8 Regală) să ocupe întreg teritoriul Bucovinei, în hotarele sale istorice.

1930 – S-a născut Georgeta Horodincă

13 noiembrie 1930, Căușanii Mari, Tighina, Basarabia – 1 iulie 2006, Paris

Eseistă, prozatoare, istoric și critic literar, traducătoare. S-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din Iași, dar n-a finalizat-o, continuând studiile la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” (1950–1951). A fost redactor la România liberă, Gazeta literară, Studioul Cinematografic București; redactor-șef adjunct și din nou redactor la Secolul 20; redactor-șef adjunct la Luceafărul. A debutat în lașul literar în 1950; debutul editorial a fost în 1956 cu studiul Duiliu Zamfirescu și contribuția lui la dezvoltarea romanului nostru realist. La fel ca soțul său, filosoful N. Tertulian, a fost colaboratoare a revistei Apostrof. A publicat studii monografice: Jean-Paul Sartre, Dimitrie Anghel, Portret în evantai, volume de critică: Structuri libere, Studii literare; un volum de nuvele și povestiri: Bastarzii și un roman, Somnambulii soarelui. A tradus scrieri de Pierre Gamara, Jan Otcenasek, Michel Butor, Michel Zevaco, Albert Camus, Gafitan Picon. A fost distinsă cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1979). În 1982 s-a stabilit în Franța.

1931 – S-a născut Radu Florescu

13 noiembrie 1931, București – 7 septembrie 2003

Arheolog, istoric de artă, profesor, muzeograf și muzeolog. A urmat Universitatea din București, absolvind cursurile Facultății de Istorie în 1954, lucrarea de licență Agricultura în Dobrogea la începutul stăpânirii romane, publicată în paginile revistei Studii și cercetări de istorie veche. A fost cercetător la Institutului de Istoria Artei, la Institutul de Arheologie din București. A fost primul președinte al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, președinte al Comitetului Național ICOM după 1989, Director General al Muzeului Național de Istorie a României. Activitatea sa de-o viață a fost legată de studiul cetății Capidava (castru roman din Dobrogea). A fost autor a numeroase cărți, studii, manuale, cursuri, albume, meritele sale științifice având o largă recunoaștere. Legați direct de cercetările din zona Severinului, Grigore Florescu (1892–1960) și fiul său, Radu Florescu, au servit arheologia severineană contribuind la dezvoltarea prestigiosului muzeu din Drobeta-Turnul Severin. Personalitate marcantă a culturii românești contemporane, a adus contribuții importante la dezvoltarea cercetării arheologice, muzeologiei, conservării, restaurării și valorificării patrimoniului cultural.

1936 – S-a născut Armand Novacek

13 noiembrie 1936, București – 14 august 2019, Germania

Baschetbalist, maestru emerit al sportului. A jucat la Metalul Energia București, apoi la CCA/Steaua, unde s-a numărat printre jucătorii de bază ai echipei, dar și unul dintre cei mai importanți sportivi ai echipei naționale din „perioada de aur” a baschetului românesc, anii ‘50–‘60. Absolvent al Institului de Medicină și Farmacie din București, s-a retras din baschet în 1972, dedicându-se profesiei de medic specialist de anestezie și terapie intensivă, pe care a practicat-o mai ales în Germania, țara în care a emigrat în 1975.

1941 – S-a născut George Chirilă

13 noiembrie 1941, Blăgești, Bacău

Poet și actor. A absolvit în 1964 Facultatea de Filosofie din Iași. A fost asistent la Catedra de Socialism științific a aceleiași facultăți, profesor de Istorie la Roznov, redactor la redacția culturală a Televiziunii Române, redactor la Editura Minerva și apoi la revistele Contemporanul, Pentru patrie, director general al Consiliului Național al Audiovizualului și, ulterior, redactor la Cronica română. A jucat la Teatrul Național din București. A debutat publicistic în 1955, în Flacăra din Piatra Neamț, iar volumul de debut, Agora, a fost publicat în 1969. Alte volume: Orientalia, Portretul focului, Peisaj de vânătoare, Într-o barcă de fildeș, Fântâna din lacrimă.

Mai mult: George Chirilă – un poet de 1,75 lei [Gia Codrescu despre comunicare, cunoaștere, curaj]

1950 – S-a născut Ioana Crăciunescu

13 noiembrie 1950, București

Actriță de teatru și cinema și poetă. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București și a devenit actriță a Teatrului „Nottara”, unde a jucat mai mult de 50 de roluri. În 1974 a debutat pe marele ecran în filmul Actorul și sălbaticii. În 1991 a plecat în Franța, invitată pentru câteva luni, și a rămas 15 ani. A jucat la Paris, la teatrul de poezie românească Opium de la Haute Allier, dar și la Avignon, în Belgia, Luxemburg… A adaptat pentru scenă și a regizat spectacolul Les Chants de Maldoror de Lautréamont. A revenit periodic în România și a continuat să joace la București și la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, a susținut recitaluri de poezie. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor români, a UCIN și UNITER. A jucat în filme: Ion – blestemul pământului, blestemul iubirii, De ce trag clopotele, Mitică?, Duminică în familie, Quelque part vers Conakry, My friend Christi. A publicat volumele de poezie: Duminica absentă, Supa de ceapă, Iarna clinică, Mașinăria cu aburi, Creștet și gheare. A fost distinsă cu Marele premiu „Nichita Stănescu” pentru poezie, acordat de Ministerul Culturii și Cultelor.

Ion Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980) • Regia Mircea Mureșan. Cu: Șerban Ionescu, Ioana Crăciunescu, Sorina Stănculescu, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Leopoldina Bălănuță, Ion Hidișan

1955 – S-a născut Romeo Cosma

13 noiembrie 1955, București

Jazzman, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Este absolvent al Conservatorului „George Enescu” din Iași, unde a urmat două secții, mai întâi Pedagogie Muzicală, apoi și Compoziție Muzicală, la cea de-a doua având șansa să lucreze cu maeștrii muzicii românești, Vasile Spătărelu și Anton Zeman, care i-au influențat cariera, fiind primul român care și-a dat doctoratul în Muzică de jazz. În 1981, împreună cu doi prieteni, înființat Clubul de Jazz „Richard Oschanitzky”, la Casa de Cultură a Studenților din Iași. A fost profesor coordonator la Casa de Cultură a Studenților (CCS), întemeietor și profesor al Clasei de Jazz de la Universitatea de Arte „George Enescu”, considerat creatorul etno-jazz-ului. În 2002 a scos albumul Solo piano… în Paris pentru care a primit premii și numeroase aprecieri din partea criticilor. Se bucură de aplauze pe scene din întreaga lume. Dintre albumele sale: Blue Note, Tribute to Dave Brubeck.

Romeo Cosma – Divertisment pentru orchestră • Orchestra de Camera a Universității de Arte „George Enescu” Iași

1955 – A încetat din viață Romulus Cioflec (1 aprilie 1882 – 13 noiembrie 1955)

Prozator, jurnalist și publicist; a scris la Viața Românească din Iași, Românul din Arad și a colaborat cu numeroase publicații.

1960 – Relații diplomatice România – Cipru

România a stabilit relații diplomatice cu Republica Cipru imediat după proclamarea independenței de stat a acestei țări (16 august 1960). La 13 noiembrie 1960 s-a convenit ca reprezentarea să fie la nivel de ambasadă.

1960 – S-a născut Teodora Ungureanu

13 noiembrie 1960, Reșița, Caraș-Severin

Fostă gimnastă de talie mondială, antrenoare și arbitră internațională de gimnastică artistică. A început gimnastica la Clubul Școlar Reșița. În 1971 s-a înscris la școala de gimnastică de la Onești, condusă de Marta și Béla Károlyi. La primele Campionate Naționale la care a participat, în 1971, s-a clasat pe primul loc în concursul de la individual compus la categoria copii. A fost medaliată la Jocurile Olimpice de vară din 1976 (Montreal, Canada), iar la ultima competiție la care a participat, Jocurile Mondiale Universitare din 1979 (Mexico City, Mexic), a câștigat medalia de aur la individual compus.

Teodora Ungureanu – Jocurile Olimpice 1976 Paralele inegale

1960 – A încetat din viață Gheorghe T. Kirileanu (Gheorghe Teodorescu Kirileanu; 13 martie 1872 – 13 noiembrie 1960)

Cărturar, istoric, folclorist, bibliofil, și editor; membru de onoare al Academiei Române.

1964 – S-a născut Christian Tămaș

13 noiembrie 1964, Letca, Sălaj

Scriitor, filosof, orientalist și traducător. Este licențiat în limbă și literatură arabă a Universității din București, în 2006 a obținut gradul de master în Educația adulților la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, iar în 2007 a obținut titlul de Doctor în Filosofie la aceeași universitate, cu teza Strategii de comunicare în Coran. A fost consilier pe științe umaniste la IBC Cambridge, Marea Britanie, cercetător în domeniul științelor umaniste la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași. Opera sa include romane: Cavalerul negru, Blestemul catharilor, Labirint, proză scurtă: Liniștea albă; studii de cultură și civilizație: Trezirea la nemurire, Crize contemporane: disoluția sacrului, Crize contemporane: ofensiva islamului, (E)L. Avatarurile unui articol hotărât.

1977 – A încetat din viață Constantin C. Giurescu (13/26 octombrie 1901 – 13 noiembrie 1977)

Istoric și om politic; profesor la Universitatea din București; unul dintre întemeietorii Institutului de Istorie Națională; membru titular al Academiei Române.

1984 – A încetat din viață Eta Boeriu (Margareta Caranica; 23 februarie 1923 – 13 noiembrie 1984)

Scriitoare, poetă și traducătoare din literatura italiană, distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

1988 – A încetat din viață Vlad Georgescu (20 octombrie 1937 – 13 noiembrie 1988)

Istoric, politolog, jurnalist, profesor universitar; director al postului de Radio Europa liberă din München; a murit de un cancer galopant, existând indicii puternice că ar fi fost iradiat sau intoxicat cu o substanță radioactivă.

1991 – Prima sticlă de Coca Cola îmbuteliată în România

În România, ca și în multe alte țări din lume, se lucrează sub forma unui sistem. Sistemul Coca-Cola România este format din Coca-Cola România, o filială a The Coca-Cola Company, și Coca-Cola HBC România (CCHBC), o filială a Coca-Cola Hellenic Bottling Company. Compania și-a început activitatea la 13 noiembrie 1991.

 

2000 – A încetat din viață Gheorghe Ghimpu (26 iulie 1937 – 13 noiembrie 2000)

Profesor, om politic; fondator al Mișcării de Eliberare Națională, membrul al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova; deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.

2000 – A încetat din viață Liviu Ionescu (2 noiembrie 1928 – 13 noiembrie 2000)

Compozitor și dirijor; director adjunct al formațiilor radio.

2002 – A încetat din viață Alexandru Dragomir (8 noiembrie 1916 – 13 noiembrie 2002)

Filosof de talie mondială, limitat de regimul comunist la „filosof clandestin”.

 

Ziua Bibliei

Instituită prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 2006, pentru a marca rolul Sfintei Scripturi în viața liturgică și formarea duhovnicească a credincioșilor. Coincide cu ziua de sărbătorire a Sf. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului.

 

Ziua Limbii Maghiare

Inițiată de senatorii și deputații UDMR și stabilită prin decret semnat de președintele Klaus Iohannis la 11 noiembrie 2015. În localitățile în care trăiesc membri ai comunității maghiare se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători. Acestea pot fi sprijinite de către autoritățile administrației publice locale și de organizațiile nonguvernamentale interesate în aceste evenimente. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, iar în instituțiile de învățământ în care se predă limba maghiară ca limbă maternă, la 13 noiembrie se pot organiza manifestări culturale dedicate acestei zile.

 

2015 – A încetat din viață Constantin Voicu (5 decembrie 1929 – 13 noiembrie 2015)

Arhidiacon, teolog și om de știință; profesor de Patrologie, decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Oradea; rector al Institutului Teologic universitar din Sibiu.

2019 – A încetat din viață Florian Stoica (26 noiembrie 1961 – 13 noiembrie 2019)

Compozitor, textier, solist vocal, instrumentist, sound designer; solistul trupei Conexiuni.

2022 – A încetat din viață Constantin Codrescu (5 septembrie 1931 – noiembrie 2022)

Actor de teatru, film și televiziune, regizor de teatru, profesor universitar; director al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila și al Teatrului din Sfântu Gheorghe.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită