2 Septembrie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Muzeul Național „George Enescu”

 

1442 – Bătălia de pe Ialomița

Conflict armat desfășurat în Țara Românească între otomanii conduși de beylerbey-ul Rumeliei, Sehabeddin, și armata voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. Sehabeddin pătrunsese în Țara Românească în 1442 și-l înlocuise pe Vlad Dracul cu fiul lui Dan al II-lea, Basarab al II-lea.

Iancu de Hunedoara a învins armata otomană în bătălia de pe cursul superior al râului Ialomița, victorie care a marcat începutul campaniei sale ofensive împotriva Imperiului Otoman: „Bătălia fu decisivă și până la căderea nopții, turcii au fost puși pe fugă. Cu un sangiac și patru bei căzuți, Sehabeddin trece Dunărea cu o parte din armată, iar restul trupelor turcești risipite prin țară sunt nimicite una câte una. Se zice că prada de război a lui Iancu fu uriașă (steaguri, corturi, peste 5.000 de cămile, cai, catâri și haine scumpe). Fidel concepției militare conform căreia atacul este cea mai bună apărare, Iancu trece Dunărea în noiembrie-decembrie, împrăștie pe turci la Vidin și se reîntoarce victorios prin Serbia” [EnciclopediaRomâniei.ro].

1829 – Tratatul de la Adrianopol

Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol (azi Edirne, Turcia) a fost semnat la încheierea războiului ruso-turc din 1828–1829, pe 2/14 septembrie 1829, de Alexei Orlov pentru Imperiul Rus și Abdul Kadîr-bei pentru Imperiul Otoman.

Pentru Principatele Române, tratatul prevedea recunoașterea domniei pe viață a principilor aleși, fixa hotarul dintre Imperiul Otoman și Muntenia pe talvegul Dunării și restituia raialele Brăila, Giurgiu și Turnu Măgurele. Prin acest tratat se consfințea scăderea considerabilă a puterii Sublimei Porți asupra Țărilor Române în favoarea celei țariste.

1831 – S-a născut Simeon Mangiuca

2 septembrie 1831, Broșteni, Caraș-Severin – 4 decembrie 1890, Oravița

Folclorist bănățean, membru de onoare (din 1890) al Academiei Române. Între anii 1852–1855 a urmat Facultatea de Drept la Budapesta, unde și-a luat și Doctoratul. Apoi a studiat timp de trei ani Teologia la Vârșeț. A fost practicant de drept la locotenența Voivodinei din Timișoara și profesor de Limba și literatura română la gimnaziul german din Timișoara, prim-pretor al circumscripției Jamu Mare, și-a pregătit examenul de avocatură (cenzura), pe care l-a luat în 1868. În anul următor a lăsat administrația și s-a stabilit avocat la Oravița. A studiat folclorul românesc, obiceiurile populare, colindele și obiceiurile funebre. Este autorul uneia dintre primele cercetări de folclor comparat din Banat. A publicat numeroase lucrări de referință în domeniu în ziare precum Albina (Viena), Luminătorul (Timișoara) și Familia (Oradea). Lucrări publicate: Baba Dochia, Calendarul iulian, gregorian și poporul român, Daco-romänische Sprach und Geschichtforschung (Cercetări lingvistice și istorice daco-romane) – cea mai importantă lucrare a sa, apărută în anul morții sale, în mai multe ediții; cuprinde valoroase studii de fonologie și morfologie a limbii române.

1861 – S-a născut Mircea Demetriade

2 septembrie 1861, Ocnele Mari, Vâlcea – 11 septembrie 1914, București

Poet simbolist, dramaturg și actor. A urmat Conservatorul din București, cursul de Declamațiune. A debutat în Literatorul cu poeziile din ciclul Acuarele, a colaborat cu o mulțime de publicații: Portofoliul român, Fântâna Blanduziei, Revista literară, Revista orientală, Analele literare, Telegraful român, Naționalul, Ciulinul, Duminica, Peleșul, Generația nouă, Hermes, în care i-au apărut peste 1.500 de poezii. A fost redactor la Literatorul și director la Revista poporului. Din scrierile sale: Fabule, Renegatul, Opere dramatice, Visul lui Ali.

1894 – S-a născut Cornelia Blaga

Cornelia Flavia Brediceanu; 2 septembrie 1897, Lugoj – martie 1983

Cea mai mică dintre cei patru copii ai lui Coriolan Brediceanu. După doi ani de școală comercială și studii de germană și maghiară, pe care le stăpânea perfect, a urmat Ecole Vinet din Lausanne, Elveția, unde erau pregătite fete din toată lumea în limba franceză. Spre sfârșitul anului 1915, s-a înscris la Liceul „Andrei Șaguna“ din Brașov, în vederea bacalaureatului, fiind colegă cu Lucian Blaga. S-a înscris la Facultatea de Medicină a Universității din Viena în 1916, iar după trei ani și-a continuat studiile la Universitatea „Regele Ferdinand I“ din Cluj. Ca diplomat, Cornelia Brediceanu a făcut parte din delegația României la Conferința de Pace de la Paris din 1919, fiind numită secretar al Conferinței Internaționale. La Viena s-a revăzut cu Lucian Blaga, între ei s-a creat o frumoasă poveste de dragoste și s-au căsătorit în 1920, la Cluj. Înzestrată nu doar cu o frumusețe uluitoare ci și cu o inteligență sclipitoare, cultă, sensibilă și rafinată, și-a sprijinit soțul în cariera diplomatică, a trimis primele lui poezii la Sextil Pușcariu la Cernăuți spre publicare. În 1924 și-a deschis un cabinet stomatologic, în casa părintească din Lugoj, unde au locuit. Mare parte a vieții l-a urmat pe Lucian Blaga în toate peregrinările sale diplomatice – Varșovia, Praga, Berna, Viena și Lisabona, susținându-i cu inteligență și discreție cariera diplomatică. În anii când poetul avea interdicția de a publica, a continuat să-i pregătească manuscrisele pentru tipar, sprijinindu-l totodată la alcătuirea unor traduceri. A fost prima muză și marea iubire a poetului, poeziile Suprema ardere sau Cântecul obârșiei fiindu-i dedicate. Cei doi au avut o fiică, Ana Dorica (Dorli) Blaga, născută la Berna, Elveția, care s-a îngrijit de publicarea operei complete a tatălui său, de corespondența părinților, care și-au scris zeci de scrisori și de jurnalele mamei sale, apărute postum.

1895 – S-a născut D.I. Suchianu

Dumitru Ion Suchianu; 2 septembrie 1895, Iași – 17 aprilie 1985, București

Jurist, sociolog, eseist, traducător, istoric, critic literar și de film. A fost licențiat în Drept, Litere și Filosofie și Doctor în Științe Politice și Economice, la Paris. A fost conferențiar la Facultatea de Drept a Universității din București, la catedra de Istoria doctrinelor sociale, profesor la Școala Superioară de Razboi, la Academia de Arte Frumoase, profesor de Economie politică și finanțe la Școala de Știinte de Stat, magistrat, membru în Comisia de cenzură a filmelor (1929–1941), director general al Cinematografiei, contribuind la organizarea studioului Oficiului Național Cinematografic. În 1924 a debutat publicistic cu articole despre film și cinematografie, fiind remarcat ca primul teoretician român al filmului (1929). A tradus în franceză Miorița și din poezia lui Arghezi, iar în română din Georges Michel, Silvio Micheli, Alberto Moravia, Georges Sadoul etc. În 1966 a avut o scurtă apariție ca actor în comedia Un film cu o fată fermecătoare, regizată de Lucian Bratu. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cl.II (1971) și Premiul pentru critică cinematografică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pe anul 1973. Din scrierile sale: Despre avuție, Aspecte Literare, Curs de cinematograf, Amica mea Europa, Vedetele filmului de odinioară, Alte foste adevăruri viitoare.

1900 – A încetat din viață Aron Densușianu (Aron Pop; 19 noiembrie 1837 – 2 septembrie 1900)

Istoric literar, poet și folclorist; profesor de literatură la Universitatea din Iași; membru corespondent al Academiei Române.

1901 – S-a născut Gherase Dendrino

2 septembrie 1901 Turnu Măgurele – 4 ianuarie 1973, București

Compozitor și dirijor, considerat unul dintre întemeietorii școlii de muzică ușoară românească. S-a simțit atras inițial de medicină sau de studii juridice, însă pasiunea pentru muzică a fost mai presus de orice. A absolvit Conservatorul din București, unde a studiat cu D.G. Kiriac, A. Castaldi și Dimitrie Dinicu (violoncelul). Și-a început cariera ca dirijor la Teatrul Alhambra în 1946, a trecut apoi la Teatrul de Estradă, iar din 1950, a fost prim dirijor la Teatrul de Stat de Operetă din București. În compoziție a început prin a scrie muzică ușoară, din 1934, aducând o contribuție remarcabilă în dezvoltarea acestui gen la noi, atât prin varietatea inspirației melodice, care-și trage seva din folclor, cât și prin bogăția mijloacelor de expresie.

Gherase Dendrino / Ștefan Cristodulo – Plouă • Mihaela Runceanu

A compus operete: Lăsați-mă să cânt, pentru care a obținut Premiul de Stat, Lysistrata, muzică ușoară, muzică de film, romanțe etc. A jucat, alături de Maria Filotti în Visul unei nopți de iarnă, film regizat de Jean Georgescu (1946).

Lăsați-mă să cânt • Angela Gheorghiu

1902 – Primul meci de fotbal pe teritoriul românesc

Prima întâlnire inter-cluburi a avut loc la 20 august/2 septembrie 1902, pe un teren din apropierea Pădurii Verzi, când s-a disputat meciul între Fotball Club Timișoara și Reuniunea de Sport Lugoj, încheiat cu victoria Lugojului la scorul de 3-2 (2-0, la pauză), în fața a 100 de spectatori.

1908 – S-a născut H. Nicolaide

Hristu Nicolaide; 2 septembrie 1908, Constanța – 1989 (dată incertă), București

Actor de comedie în teatru, film, radio și televiziune, scenarist și scriitor. Născut într-o familie de greci; tatăl său a facut parte din Comitetul Comunitații Elene din Constanța o perioda lungă de timp, datorită lui și a altor greci s-a înființat în Constanta o trupă de teatru de actori amatori, unde Hristu și-a făcut debutul.  A urmat Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, având-o profesoară pe Maria Filotti. A debutat pe scenă la Roman, unde era în turneu cu trupa, în rolul Ianke din celebra piesă Take, Ianke și Cadâr, îndrumat de actorul Gheorghe Timică. A jucat pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București în: Faxum melodi… pe care l-a scris împreună cu Nicolae Chirițescu, Colț cu Brezoianu, scris cu Puiu Maximilian și dirijat de compozitorul Elly Roman, dar și în Pigulete plus cinci fete la Teatrul Mic. Și-a scris singur cupletele, scenetele, schetch-urile pe care le-a interpretat la teatrul de revistă. A jucat în filme: Directorul nostru și Mofturi 1900 – ambele regizate de Jean Georgescu, Hoțul invizibil, Roșcovanul, Toate pânzele sus etc. și a scris scenarii pentru Vacanță la mare, Dragoste la zero grade (în colaborare cu Cezar Grigoriu). La TV a jucat în anecdote ca Starea de leșin, A dispărut copilul etc. A apărut în emisiunea TV pentru copii Măzgălici și Zugrăvici, în care desena și cânta. A primit titlul de Artist emerit (1962). A scris versurile șlagărului Cărăruie care suie în vârf de munte. A publicat cartea 1001 de zâmbete în care povestește despre Maria Tănase, cu care era bun prieten.

Starea de leșin (1969) • H. Nicolaide, Rodica Tapalagă, Mihai Heroveanu

1916 – Bătălia de la Turtucaia

Luptă din cursul primului război mondial între trupe române și trupe bulgare și germane (20 august/2 septembrie–24 august/6 septembrie 1916). Operațiile propriu-zise împotriva Turtucaiei au început în noaptea de 19/20 august (1/2 septembrie), printr-un atac concentric. Dinspre vest, din direcția Rusciuk (Ruse) a venit coloana mixtă Hammerstein, care a atacat spre Satu Vechi, din sud, a înaintat Divizia 4 Preslav, atacând sectorul Daidîr, iar dinspre sud-est, a atacat Brigada I-a din Divizia 1 Sofia spre sectorul Antimova.

Atacul a fost declanșat la 20 august/2 septembrie; deși nu au fost atacate direct de inamic, ci numai bombardate, unitățile române s-au retras spre Dunăre. După câteva zile de acalmie, asaltul final a fost dat în dimineața zilei de 23 august/5 septembrie. În dimineața zilei de 24 august/6 septembrie, artileria inamică a executat o violentă pregătire de artilerie, urmată de atacul soldaților bulgari la baionetă. Apărarea a cedat, armata română a fost înfrântă și nevoită să se predea în fața atacului germano-bulgar. Pierderile suferite de trupele române au fost însemnate, bulgarii luând 28.500 de prizonieri, din cei 39.000 care au luptat în capul de pod. Circa 7.000 au reprezentat pierderile, morți și răniți.

1916 – S-a născut Ion Potopin

Ion Magnea; 2 septembrie 1916, Potopinu, Olt – 10 mai 1998, București

Scriitor, muzicolog, poet. S-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, pe care nu a terminat-o din cauza războiului; a fost încorporat în 1939, trimis pe front în 1941, demobilizat în 1945, cu gradul de locotenent de infanterie. În 1960 și-a luat licența la Facultatea de Cinematografie, secția Teatrologie, a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. A fost ziarist și șef de birou în Ministerul Comunicațiilor, inspector de cadre la Banca de Investiții din Brașov, inspector cultural la Sfatul Popular al regiunii Brașov, apoi la Oficiul de Stat pentru Turnee Artistice din București, șef al Cabinetului de muzică la Biblioteca Academiei Române. A debutat cu versuri, încă din școală, în ziarul Zorile Romanațiului (1934). Din scrierile sale: Cartea rănilor, Discobolul, Murmurul statuilor, Profil de ivoriu, Poema română, Maieutica luminii, George Lövendal. Literatura lui a ilustrat un oportunism imperturbabil, angajat publicistic și editorial în trena tuturor regimurilor politice: legionarism, dejism, ceaușism.

1916 – S-a născut Jakó Zsigmond Pál

2 septembrie 1916, Fileghihaz/Roșiori, Bihor – 26 octombrie 2008, Cluj

Istoric și arhivar maghiar din România, membru de onoare (din 1996) al Academiei Române. A urmat studii universitare la Universitatea ”Pázmány Péter” (Ungaria), în anul 1939 fiind licențiat în Istorie, Latină și Litere. A obținut titlul de Doctor în Istorie în anul 1940. În anul 1941 s-a mutat la Cluj fiind angajat arhivist, devenind ulterior ultimul director al Arhivei Muzeului Ardelean din Cluj, desființat în anul 1950. A fost asistent, apoi profesor la Facultatea de Istorie a Universității „Bolyai”, apoi „Babeș-Bolyai”, până la pensionare (1981). În anul 1960 a obținut titlul de Doctor Docent. Dintre lucrările sale: Bihar megye a török pusztítás előtt, Istoricul manufacturilor de potasă din Valea Ungurului și Călin, Scrierea latină în evul mediu, Philobiblon Transilvan, A latin írás története.

1917 – S-a născut Constantin Anastasatu

2 septembrie 1917, Corabia, Olt – 26 iulie 1995, București

Medic ftiziolog, membru titular (din 1969) al Academiei de Științe medicale, membru titular (din 1990) al Academiei Române. A studiat medicina la București, Cluj și Sibiu, absolvind în 1943. S-a specializat în chirurgie la Cluj, unde a primit ulterior titlul de Doctor. A fost asistent la Clinica ftiziologică din cadrul Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj, profesor al clinicii de ftiziologie la Institutul de Medicină și Farmacie din Timișoara, ulterior în cadrul IMF București, unde a primit titlul de Doctor Docent în Științe (1964). Între 1972–1976 a fost rector al Institutlui de medicină și farmacie din București. În anul 1973 a fost distins cu titlul de Medic emerit. Activitatea de cercetare și-a îndreptat-o îndeosebi spre diagnosticarea și tratamentul tuberculozei, dar a avut și alte studii în privința altor afecțiuni pulmonare; a experimentat clinic medicamentele tuberculostatice, iar în urma acestor studii a formulat noi scheme de chimioterapie. A fost membru consilier al Uniunii Internaționale împotriva tuberculozei și a primit în 1967 Medalia de aur C. Forlanini din partea Federației italiene de tuberculoză.

1919 – S-a născut Ovidiu Drimba

2 septembrie 1919, Margine–Abram, Bihor – 29 aprilie 2015

Istoric literar, profesor universitar. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1938–1942), luându-și licența în Literatura franceză–Limba italiană; în 1948, a obținut și licența în Filosofie. Între 1948–1949, a fost asistent al lui Lucian Blaga, răstimp în care a susținut teza de Doctorat, Les Premieres influences du symbolisme francais sur la poesie roumaine. A predat Literatura universală și comparată la Facultatea de Filologie și Istorie din Cluj, apoi la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, fiind profesor titular la catedra de Literatură universală, al cărei șef a devenit ulterior. Între 1968–1979 a fost detașat în Italia ca șef al catedrei de Limbă și literatură română de la Universitatea din Torino și la Universitatea Catolică din Milano. A fost președinte al Centrului interuniversitar pentru studierea raporturilor dintre Italia și alte țări și vicepreședinte al Academiei Internaționale ”Leonardo da Vinci”. Activitatea sa cuprinde lucrări dedicate istoriei culturii, Pagini despre cultura europeană, Don Quijote, sensul eroului si semnificația operei, Istoria literaturii universale, Istoria teatrului universal, Incursiuni in civilizația omenirii, Istoria culturii și civilizației, Studii și eseuri de literatură universală.

1920 – S-a născut Irina Răchițeanu-Șirianu

2 septembrie 1920, Brăila – 15 octombrie 1993, București

Actriță, deputat în Marea Adunare Națională. A făcut studii de actorie la Conservatorul din București fiind una dintre elevele preferate ale actriței Maria Filotti. A fost angajată imediat după absolvire de Victor Ion Popa. A debutat în Domnișoara Nastasia de G.M. Zamfirescu, la Teatrul din Sărindar. Ulterior, a jucat la Teatrul Modern, în piesa Henric al IV-lea de Pirandello, în regia lui Aurel Ion Maican. La Teatrul Comedia al lui Sică Alexandrescu a jucat în Strigoii de Ibsen și Mașina de scris de Cocteau. În fine, la Teatrul Nostru, a interpretat, triumfal, rolul titular din Thérèse Raquin de Zola, regizată de Lucia Sturdza-Bulandra.

De viață, de dragoste, de moarte – recital de poezie populară cu Irina Răchițeanu

În 1947, directorul Teatrului Național, Zaharia Stancu, a angajat-o cu titlul de societar clasa a III-a, semn al valorii recunoscute. Rolul Carminei din Frumoasa adormită de Rosso di San Secondo, în regia lui Ion Sava, i-a deschis cariera de trei decenii pe scena Teatrului Național, unde a interpretat roluri de anvergură dramatică: Anca din Năpasta de Ion Luca Caragiale, Lady Torrance din Orfeu în infern de Tennessee Williams, Maria Stuart de Schiller, Doamna Clara din Vlaicu Vodă de Davila, Medeea lui Seneca și, după ’89, unul dintre ultimele sale roluri, Rebecca Nurse din Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller.

Bâtrâna și hoțul Teatru TV • Irina Răchițeanu-Șirianu și Sorin Medeleni

1923 – S-a născut Virgil Preda

2 septembrie 1923, București – 23 octombrie 2011, București

Pictor, personalitate de prim rang a artei plastice românești. A urmat studii la Facultatea de Drept din București (1943–1947) și la Academia Liberă de Artă Guguianu București cu Camil Ressu, absolvind în 1948. A fost influențat în formarea sa ca pictor de artiștii Paul Klee, Vassily Kandinsky și Kazimir Malevici. A debutat în 1962, la Salonul Republican, dată de la care a participat la numeroase saloane municipale și republicane. A avut expoziții personale la galeriile Galateea (1965), Orizont (1969, 1985), Eforie (1975, 1978), Simeza (1994, 2001), la Institutul Italian de Cultură (1983), la Ambasada Braziliei (1996). Arta lui Virgil Preda reunește semne și inscripții, simboluri ale deschiderii, eliberării de restricțiile telurice, ilustrând o exemplară libertate a gândirii. Întreaga sa operă poartă în ea vocația lirică a picturalului, cuprinzând lucrări realizate în diferite tehnici: desen, pictură, colaj.

Imagini: Virgil Preda [MutualArt]

1928 – S-a născut Alexandru Duțu

2 septembrie 1928, București – ianuarie 1999, București

Istoric, cercetător al istoriei sud-estului european (îndeosebi sec. XVI-XIX), istoriei ideilor și mentalităților, specialist în literatură comparată și teolog ortodox. A urmat Facultatea de Drept și pe cea de Litere (1945–1949) ale Universității București și cursurile Institutului Teologic Ortodox din București (1956–1958). A devenit Doctor în Filologie la Universitatea din București (1970). A participat la întâlnirile grupului de intelectuali, călugări, studenți numit Rugul Aprins, care se întrunea la Mănăstirea Antim din București în anii ’40-’50 pentru o serie de conferințe duhovnicești, pentru învățarea și practicarea în comun a rugăciunii isihaste. Regimul comunist avea să îi interzică în anii ’50 dreptul la semnătură, constrângere pe care avea să o evite publicând articole sub pseudonim în diferite publicații bisericești ortodoxe. De asemeni, i-a fost refuzat accesul în învățământ până la căderea regimului comunist. Ca urmare, între 1951–1963 a fost bibliotecar al Academiei Române, perioadă în care și-a terminat studiile. A fost membru al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, membru al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (vicepreședinte 1979–1985), al Societăților franceză, spaniolă, austriacă pentru studiul secolului al XVIII-lea. A fost profesor invitat la Universitatea din Bochum, la École des Hautes Études en Sciences Sociales, Sorbona, Collège de France din Paris, la Universitățile din San Antonio, Stanford, Strasbourg, Urbana. Din scrierile sale: Shakespeare in Romania. A bibliographical essay, Explorări în istoria literaturii române, Sinteză și originalitate în cultura română 1650-1848, Umaniștii români și cultura europeană, Literatura comparată și istoria mentalităților, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene.

1935 – S-a născut Damian Ureche

2 septembrie 1935, Rugetu–Slătioara, Vâlcea – 20 septembrie 1994, Timișoara

Poet, membru al Uniunii Scriitorilor (din 1967). A urmat studii universitare la Facultatea de Filologie din Timișoara și Facultatea de Ziaristică București. A fost corector la Scrisul Bănățean și redactor la revista Orizont din Timișoara, șeful secției Poezie. A publicat 21 de cărți, dintre care: Temperamentul primăverii, Viori fără amurg, Elegie cu Francesca da Rimini, Spectacolul privirii, Pescarii de pe apa de argint, Mofturi de privighetoare.

1938 – S-a născut Ioan Muraru

2 septembrie 1938, Dolhești, Suceava – 22 decembrie 2021

Jurist, magistrat și profesor universitar. A urmat cursurile Facultății de Drept a Universității București (1955–1959). În 1972, a obținut titlul științific de Doctor în Drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost un an procuror stagiar. Din 1960, a urmat o carieră universitară la Facultatea de Drept a Universității din București, urcând pe rând treptele ierarhiei didactice – preparator, asistent, lector, conferențiar, profesor de Drept constituțional și Instituții politice (din 1991), șeful Catedrei de Drept public (1992–1994), conducător științific de doctorat la Facultatea de Drept. După 1989, a fost judecător la Curtea Constituțională a României (1992–2001), președinte al Curții Constituționale (1995–1998) și Avocat al Poporului (2001–2011). A contribuit la redactarea Constituției României și la revizuirea acesteia. A scris manuale, cursuri, monografii și peste 100 de studii de Drept constituțional.

1942 – S-a născut Diodor Nicoară

2 septembrie 1942, Bătești, Timiș

Dirijor de cor, personalitate marcantă a lumii muzicale timișorene. Studiile superioare le-a făcut la Conservatorul din Iași unde l-a avut profesor pe Ion Pavalache, pe atunci și dirijorului corului „Gavriil Musicescu”. Din 1969 a fost dirijor de cor, alături de Mircea Hoinic, apoi dirijor de cor unic la Filarmonica Banatul din Timișoara până la pensionare (2006); a fost și director al filarmonicii (1988–1990). A pregătit aproape 50 de lucrări vocal-simfonice prezentate în țară și în străinătate. Ansamblul coral a efectuat sub bagheta lui înregistrări pentru radio, televiziune și discografice, ca de exemplu, prima înregistrare româneasca pe disc a unei liturghii, Liturghia ortodoxă de Gh. Cucu cu Casa de discuri Electrecord. A obținut două premii internaționale la Vatican, cu corul de cameră Sursum Corda din Timișoara, la Concursul Internațional „Giovanni Pierluigi da Palestrina”. A fost deputat FSN în prima legislatură a Parlamentului de după Revoluție (1990–1992).

Vasile Popovici / Mihai Eminescu – Sara pe deal • Corul de cameră ”Sursum Corda” din Timișoara, Dirijor Diodor Nicoară

1943 – Întâlniri Hitler–Antonescu la Rastenburg

Au avut două întâlniri, în zilele de 2 și 3 septembrie, având loc discuții și negocieri pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.

1945 – Încheierea celui de-al doilea război mondial

1 septembrie 1939–2 septembrie 1945

Războiul din Europa s-a încheiat la capitularea necondiționată a Germaniei la data de 8 mai 1945, la ora 23.01. Războiul s-a încheiat, în totalitate, la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri, unde a avut loc semnarea armistiţiului privind capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare americane asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august).

În cea mai mare conflagrație din istorie, şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile au fost mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent.

1947 – S-a născut Petru Maier-Bianu

2 septembrie 1947, Sibiu – 23 august 2011, București

Cineast, publicist, scriitor. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1975, la secția Imagine de Film. A lucrat ca operator, scenarist și regizor la Studiourile Buftea și la Televiziunea Română și a realizat filme artistice și documentare. A debutat publicistic în 1981 în revista Luceafărul, cu proza Bitancul. A colaborat la: Luceafărul, Contrapunct, Viața Românească, Contemporanul, Ideea europeană, România Liberă etc. A publicat proză, eseuri și poezie. A frecventat sporadic cenaclul Junimea condus de Ovid S. Crohmalniceanu. Debutul editorial a fost în 1990 în volumul colectiv Preludii epice. A creat mari proiecte, Fundația ACCUMM, Atelierul de Civilizație și Cultură Universală, Cel mai mic festival de teatru și fim, Stagiunea muzicală de la Palatul Șuțu. În calitate de Președinte al Fundației Culturale ACCUMM, create împreună cu soția sa, pianista Verona Maier, a coordonat stagiunea muzicală „Iosif Sava” găzduită de Palatul Șuțu și a decernat premii pentru muzică de scenă la Festivalul de Teatru Atelier.

1950 – S-a născut Sorin Chifiriuc

2 septembrie 1950, București

Muzician: compozitor, chitarist, basist și cântăreț. A absolvit Conservatorul din București la clasa de Compoziție, fiind coleg de an cu Dan Andrei Aldea. A evoluat în formațiile: Curtea Veche nr. 43, Iris, Domino, Sfinx și Roata. Mai puțin cunoscută este cariera sa alături de grupurile Electric Red Roosters, Doi Galbini, Ceata melopoică (condusă de muzicianul Mircea Florian). Cunoscut pentru contribuțiile semnificative la dezvoltarea muzicii rock din România, în anii ’70, ’80 și ’90. Începând din anii ’90, interpretează și muzică blues, fiind unul dintre puținii promotori ai subgenurilor punk, a adus influențe Sex Pistols în formația Iris, new wave, alături de grupurile Domino, Sfinx și post-punk, parțial cu Sfinx dar îndeosebi cu Roata. În anul 2012 s-a călugărit.

Prefață • Sorin Chifiriuc & Domino (1981)

1952 – S-a născut Gheorghe Iancu

2 septembrie 1952, București

Jurist, profesor universitar. Absolvent al Facultății de Drept a Universității București, promoția 1978, a fost consilier juridic la Ministerul Silviculturii, procuror pentru Tribunalul Suprem. După revoluția din 1989, a devenit consilier parlamentar la Camera Deputaților, secretar general al Curții Constituționale, consilier de conturi la Curtea de Conturi a României, director al Autorității Electorale Permanente, Avocatul Poporului, iar în iulie 2012 a fost demis din această funcție. Este autor de tratate juridice.

1952 – A încetat din viață Corneliu Moldovanu (Corneliu Vasiliu; 15 august 1883 – 2 septembrie 1952)

Poet, romancier, critic de teatru, gazetar, fondator de reviste literare; director al Teatrului Național din București și Director General al Teatrelor; membru fondator și președinte al Societății Scriitorilor Români.

1955 – S-a născut Florența Mihai

2 septembrie 1955, București – 14 octombrie 2015, București

Jucătoare de tenis, antrenoare. Multiplă campioană naţională la probele de simplu, dublu şi dublu mixt în perioada 1971–1983, s-a impus şi în multe turnee internaţionale, printre altele câştigând proba de dublu a Campionatele Europene de Seniori (amatori) şi medalia de bronz, la simplu, în 1978. A jucat în două finale (simplu și dublu mixt) la turneul de tenis de la Roland Garros în 1977. La dublu feminin juca deseori cu Mariana Simionescu. A fost distinsă cu titlul de antrenor emerit, Ordinul Meritul Sportiv cl.I (1977 și 1979), Medalia națională Serviciul Credincios cl.III.

1958 – Muzeul Național „George Enescu”

Muzeul „George Enescu”, funcționează din 19 iunie 1956 în Palatul Cantacuzino, donat de soția compozitorului, Maria Cantacuzino-Enescu statului român, cu acest scop. A fost inaugurat pe 2 septembrie 1958. Înainte, aici a fost sediul Președinției Consiliului de Miniștri, iar apoi, din 1947, Institutul de Studii Româno-Sovietice.

Muzeul este organizat în trei săli ale palatului și prezintă cronologic mărturii din viața și activitatea lui George Enescu, fotografii, manuscrise, instrumente muzicale, obiecte și documente, vioara primită cadou de la un unchi, la vârsta de 4 ani, partituri ale operelor sale, diplome și medalii care i-au fost conferite, printre care și Legiunea Franceză de Onoare, masca și mâna mortuară etc. Cuplul Enescu a locuit, între 1945–1946, în căsuța albă din spatele palatului, unde este amenajată Casa Memorială „George Enescu”.

George Enescu – Rapsodia Română Nr. 1, Op. 11 • WDR Sinfonieorchester Köln, Dirijor Cristian Măcelaru

1958 – A încetat din viață Iosif Capotă (24 ianuarie 1912, Mărgău, Cluj – 2 septembrie 1958, Gherla)

Lider, alături de Alexandru Dejeu, al unui grup de rezistență anticomunistă care a acționat în zona Huedin; condamnat la moarte și executat prin împușcare la închisoarea Gherla.

1959 – S-a născut Agoston Zsolt

2 septembrie 1959 – 28 februarie 2021

Pictor, grafician și profesor, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Cluj-Napoca. A urmat Facultatea de Arte Plastice și Decorative „Ion Andreescu” Cluj-Napoca, secția Pictură (1979–1983).

A fost profesor de Desen la școli gimnaziale din Sighișoara: „Zaharia Boiu”, „Nicolae Iorga”, „Miron Neagu”, „Nicolae Iorga”, apoi profesor colaborator al Universității de Arte Plastice și Design Cluj-Napoca și la Colegiul Universitar de Artă Plastică și Design Sighișoara. Împreună cu foștii săi studenți de la Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, secția pictură Sighișoara, a înființat Asociația Artiștilor Plastici Sighișoreni, Alma Mater Castrum Sex, al cărei președinte a fost timp de 5 ani, desfășurând un bogat calendar expozițional și contribuind la viața culturală a orașului Sighișoara. A fost membru al Asociației Artistice Agora Sighișoara, membru corespondent al Asociației Artiștilor din Zalău, unde a avut mai multe expoziții (1988, 1991, 1992). A participat la expoziții organizate de UAP Cluj în Ungaria, Polonia, Cehoslovacia în anii 1993, 1994 și la expoziții colective organizate cu diferite ocazii de Casa de Cultură Sighișoara 1992–1993; 1994–1995.

Imagini: Ágoston Zsolt [pagina FB Ágoston Zsolt – In Memoriam]

1962 – A încetat din viață Natalia Negru (5 decembrie 1882 – 2 septembrie 1962)

Profesoară, poetă, prozatoare și traducătoare; membră fondatoare al Societății Scriitorilor Români.

1964 – S-a născut Ruxandra Donose

2 septembrie 1964, București

Mezzosoprană, solistă de operă cu carieră internațională. A studiat la Conservatorul Ciprian Porumbescu, la clasa de Canto Georgeta Stoleriu, absolvind în 1989. În 1990 a obținut locul doi la Concursul Internațional de Muzică ARD și prima angajare în străinătate, la Basel. În 1992 a devenit membră a Operei de Stat din Viena, dezvoltând rapid o carieră internațională. Ca interpretă de operă, de lied și ortoriu, a cântat la Covent Garden din Londra, Opéra Bastille din Paris Metropolitan Opera din New York, Staatsoper din Viena sau Festivalul de la Salzburg etc., devenind una dintre cele mai cunoscute mezzo-soprane române în lume. Repertoriul său include peste 50 de roluri principale de operă, numeroase lucrări din repertoriul vocal-simfonic, sute de lieduri, arătând o mare deschidere stilistică, de la opere baroce la creații contemporane. Este considerată o distinsă cântăreață de bel canto, dar și una dintre interpretele de frunte a repertoriului de mezzo-soprano francez și mozartian.

Saint-Saëns – Samson et Dalila Mon coeur s’ouvre à ta voix

1966 – A încetat din viață Teodor Murășanu (19 iulie 1891 – 2 septembrie 1966)

Preot greco-catolic, poet, pedagog, om de cultură, deținut politic.

1973 – A încetat din viață Voinea Marinescu (Voinea Marinoff; 31 mai 1915 – 2 septembrie 1973)

Medic chirurg, specialist în chirurgia experimentală a plămânilor, a aparatului circulator, a transplanturilor de țesuturi și organe, în chirurgia cardio-vasculară; membru corespondent al Academiei Române.

1976 – Inaugurarea magazinului Unirea din București

Clădirea a fost ridicată pe terenul fostelor case ale comunății evreiești, fiind proiectată de către arhitectul Gheorghe Leahu. Magazinul, în forma sa inițială, era dispus pe cinci etaje, cu subsol și parter.

În prezent, într-o formă complet diferită, se numește Unirea Shopping Center.

1990 – Convenția cu privire la drepturile copilului

A intrat în vigoare Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. România a ratificat Convenția la 27 septembrie 1990, prin prin Legea nr.18/28 septembrie 1990, actul fiind publicat în Monitorul Oficial nr. 109/28 septembrie 1990.

1990 – A fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană

Transnistria s-a autoproclamat „republică sovietică”, separându-se de Republica Moldova. Situația a generat războaie și lupte politice, încă nefinalizate.

1991 – Naufragiul cargoului Rostok pe brațul Sulina

Nava Rostok, sub pavilion ucrainean a eșuat și s-a scufundat în brațul Sulina, în dreptul localității Partizani, Tulcea, la 2 septembrie 1991.

Eșuat la Mila 31 a Dunării, pe partea cea mai îngustă a Canalului Sulina, a blocat navigația maritimă. Scoaterea la suprafață a epavei a durat mai mult de 14 ani, încheindu-se abia la 30 noiembrie 2005, timp în care circulația fluvială pe brațul Sulina a fost grav afectată. Încercările de scoatere la suprafață a epavei au costat și viața a doi scafandri.

1995 – A încetat din viață Simona Arghir (Simona Dora Arghir-Sandu; 4 septembrie 1948 – 2 septembrie 1995)

Jucătoare de handbal din România; Maestru al Sportului; căpitanul echipei naționale de handbal a României.

1996 – A încetat din viață Jean Livescu (3 iunie 1906 – 2 septembrie 1996)

Filolog și istoric literar, germanist; membru corespondent al Academiei Române.

1996 – A încetat din viață Edmond Nicolau (3 iunie 1922 – 2 septembrie 1996)

Inginer specialist în radiocomunicații, cibernetician, istoric al științei și tehnicii, eseist, profesor universitar; unul dintre promotorii ciberneticii în România, cu toate ramurile ei: tehnică, economică și biocibernetică; unul din creatorii Facultății de Electronică a IPB și ai Facultății de Cibernetică Economică la ASE.

1997 – S-a născut Claudia Prisecaru

2 septembrie 1997, Focșani

Atletă, multiplă campioană. A absolvit Liceul cu Program Sportiv din orașul natal (2016) și Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor din București. Este pregătită de profesorul Cristian Orza și face parte din Lotul Național de senioare al României. La Campionatele Naționale, s-a clasat pe locul 1: București 2014 (2000 m), Pitești 2018 (3000 m), Pitești 2019 (3000 m), București 2019 (2000 m) și pe Locul 3 la Pitești 2018 (5000 m). Internațional, a ocupat locul 3 la Campionatul European de atletism pentru Tineret (U23) de la Gävle 2019 (3000 m obstacole).

2002 – Primul transplant de măduvă în cazul leucemiei acute

Specialiștii Institutului Clinic Fundeni au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă în  leucemie acută, prin autogrefă de celule stem periferice.

2002 – A încetat din viață Rodica Ojog-Brașoveanu (28 august 1939 – 2 septembrie 2002)

Scriitoare și scenaristă în genul polițist, juristă; supranumită „Agatha Christie a României”.

2004 – A încetat din viață Tudor R. Popescu (Tudor Radu Popescu; 22 mai 1913 – 2 septembrie 2004)

Jurist, specialist în drept civil, dreptul familiei și drept internațional privat; unul dintre cei mai cunoscuți specialiști români în drept internațional; membru de onoare al Academiei Române.

2005 – A încetat din viață Alexandru Paleologu (14 martie 1919 – 2 septembrie 2005)

Scriitor, eseist, critic literar, diplomat și om politic.

2015 – A încetat din viață Eleonora Enăchescu (12 august 1952 – 2 septembrie 2015)

Soprană de coloratură, violonistă; prim-solistă a Operei Române din București; profesoară universitară, șefă a Catedrei de Canto a Universității Naționale de Muzică din București.

2016 – A încetat din viață Nicolae Vieru (21 aprilie 1932 – 2 septembrie 2016)

Gimnast, profesor, antrenor, arbitru; președinte al Federației Române de Gimnastică; vicepreședinte al Federației Internaționale de Gimnastică și vicepreședinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

2017 – A încetat din viață Gheorghe Istrate (11 mai 1940 – 2 septembrie 2017)

Poet și jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Consiliului de conducere al acesteia.

2020 – A încetat din viață Emanuel Isopescu (3 august 1945 – 2 septembrie 2020)

Jurnalist de investigație; a lucrat pentru majoritatea posturilor TV importante din România; șef al Televiziunii Române.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită