Lucia Sturdza Bulandra (1873-1971) -cover23
Istoria românilor Personalitatea zilei

Lucia Sturdza Bulandra

(25 august 1873 – 19 septembrie 1961)

~ Personalitatea zilei* ~

 

Atât cultura fără talent, cât și talentul fără cultură nu pot făuri un actor desăvârșit

1 Lucia Sturdza BulandraLucia Sturdza Bulandra

25 august 1873, Iași – 19 septembrie 1961, București

 

Lucia Sturdza Bulandra a fost actriță, regizor, director de teatru.

Descendenta unei familii princiare de renume, încă din primii ani de viaţă s-a dovedit a fi independentă, dorind să-şi asigure singură existenţa, ceea ce i-a creat destule conflicte cu familia. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, fiind hotărâtă să îmbrăţişeze o carieră în învăţământ. În timpul facultăţii, a fost profesoară suplinitoare la o şcoală primară pentru băieţi, pentru a-și plăti taxele universitare şi cărţile studenţeşti.

În anul 1898, negăsind un post în învățământ, s-a prezentat la directorul Teatrului Național, Petre Grădișteanu, care, după o singură probă, a angajat-o. În seara debutului, a primit o telegramă de la bunica ei, prin care îi interzicea să poarte pe scenă numele marii familii din care făcea parte, dar Lucia Sturdza n-a ascultat porunca.

Debutul, în piesa într-un act Primul Bal, a dramaturgului francez atunci în vogă, Édouard Pailleron, la 1 octombrie 1898, i-a arătat nevoia stringentă de pregătire adecvată. S-a înscris la Conservatorul Aristizzei Romanescu. „[…] Am citit cu aviditate tot ce era în legătură cu arta dramatică. Şi mai ales am urmărit cu încordare jocul tuturor actorilor mari şi mici, buni şi răi, compatrioţi şi străini. Din activitatea lor scenică, din jocul lor am desprins, în mod analitic, cerinţele cele mai imperioase ale artei actorului şi am pătruns justeţea sau falsitatea interpretărilor, ale intonaţiilor, ale procedeelor. Am înţeles că atât cultura fără talent, cât şi talentul fără cultură nu pot făuri un actor desăvârşit”, scria marea artistă în volumul de memorii Amintiri, amintiri (1960).

Pe 18 septembrie 1911 a avut loc premiera filmului Amor Fatal; a jucat alături de Tony Bulandra cu care, după câteva luni, s-a căsătorit.

Jean Giraudoux – Nebuna din Chaillot (1953) Teatru radiofonic • Lucia Sturza Bulandra, Leni Calar, Marieta Rareș, Neli Sterian, Mircea ȘSeptilici, Ion Lucian, Victor Rebengiuc, Benedict Dabija, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mircea Albulescu, Dumitru Furdui etc.

În 1914 a înființat, împreună cu soțul ei și alți actori, Teatrul Regina Maria, sub sigla Companiei Bulandra–Maximilian–Storin, cu sediul în Piața Senatului. În cadrul acestei asociații, Lucia Sturdza-Bulandra, deși singura femeie, avea cuvântul cel mai greu; autoritară, severă și exigentă, cu o putere de muncă uimitoare. Au întocmit un repertoriu valoros, au atras regizori și actori de prestigiu, în frunte cu Maria Ventura, de la Comedia Franceză din Paris. Ca actriță, juca seară de seară, regiza spectacole, făcea turnee, citea, studia piese, discuta cu autori, propunea colaboratori și în egală măsură hotăra angajările tinerilor după criterii strict profesionale.

Mamouret Teatru radiofonic (1960) • Lucia Sturza Bulandra, Mircea Ṣeptilici, Vali Voiculescu Pepino, Ion Manta, Vasilica Tastaman, Flavia Buref, Octavian Cotescu

A fost profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică din București, timp de 30 de ani formând generații de actori de valoare: Nicolae Bălțățeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Aura Buzescu, Mihai Popescu, Fory Etterle, Niki Atanasiu, Al. Giugaru, Nineta Gusti, Octavian Cotescu etc.

În perioada războiului, soţii au ţinut spectacole cu scopul strângerii de fonduri pentru Crucea Roşie. După război, când traversa o perioadă grea – destrămarea companiei (1941), moartea soțului (1943) – a fost numită la conducerea Teatrului Municipal (1947), astăzi Teatrul „L.S. Bulandra”. Invitația de a înființa acest teatru, venită din partea regimului comunist, a însemnat pentru ea o renaștere, o revenire la viață. Inaugurarea instituţiei a avut loc în septembrie 1947, cu piesa Insula de Mihail Sebastian, în regia lui Mircea Şeptilici.

A fost una dintre marile figuri ale scenei românești, de neuitat în roluri de compoziție din dramaturgia universală și națională. A scris Actorul și arta dramatică, Amintiri și a tradus numeroase piese din limbile franceză, italiană, germană și engleză. A primit mai multe distincții, cum ar fi Bene Merenti clasa I, Meritul Cultural clasa I și clasa II, Vulturul alb (iugoslav), Ordinul Muncii clasa I, Steaua Republicii, titlul de Artist al Poporului.

Mai mult: Lucia Sturdza-Bulandra [Wikipedia]

 

Ascultă Vocea Luciei Sturdza Bulandra Radio România Cultural

 

***** [In English] *****

Both culture without talent and talent without culture cannot make a perfect actor

Lucia Sturdza-Bulandra

25 August 1873, Iași – 19 September 1961, București

2 Lucia Sturdza Bulandra

 

Lucia Sturdza-Bulandra was a famous actress of theater in Romania. Descent of a famous princely family, she graduated the Faculty of Letters and Philosophy in Bucharest. She went to the National Theatre Director, Peter Grădișteanu that after a single sample, hired her.

Lucia Sturza-Bulandra was one of the great figures of the Romanian scene, unforgettable in character roles of national and universal drama, with organizational skills, pedagogical talent that formed generations of actors.

3 Lucia Sturdza Bulandra
Lucia Sturdza Bulandra în rolul Maman Colibri

On September 18, 1911, at the premiere of movie Amor Fatal, she met Tony Bulandra that after few months, got married. In 1914 they founded the Theatre Regina Maria.

She was appointed in 1947 to lead the Municipal Theatre; this theater meant for her a rebirth, a return to life. Her roles of reference were Maria Stuart, Mrs. Warren, Mamouret, Mrs. Alving, Vassa Jeleznova, Queen Margot, Anna Karenina, Sappho, Maman Colibri, the Madwoman of Chaillot, Doamna Clara etc.

*****

 

Doamna Teatrului Românesc – Lucia Sturdza Bulandra

 

#LuciaSturdzaBulandra #istoriaromanilor #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită