Lucian Blaga Vei Plânge Mult Sau Vei Zâmbi -cover
Personalitatea zilei

Lucian Blaga

(9 mai 1895 – 6 mai 1961)

~ Personalitatea zilei* ~

 

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună

Lucian Blaga (1)Lucian Blaga

9 mai 1895, Lancrăm–Sebeș, Alba – 6 mai 1961, Cluj

 

În cultura română, Lucian Blaga reprezintă cea mai mare personalitate creatoare a secolului XX. A fost filosof, poet, dramaturg, eseist, traducător de poezie, jurnalist, profesor universitar și diplomat, membru titular (din 1936) al Academiei Române. Opera sa constituie o sinteză personală de mare originalitate, de profundă inspirație națională, alimentată de o uimitoare deschidere spre cele mai variate aspecte ale spiritului uman: filosofie și știinţă, istorie şi religie, şi îndeosebi domeniul complex şi controversat al artelor.

A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în Românul, cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914).

A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea (1914–1916), finalizate cu licență în 1917. A studiat apoi Filosofia și Biologia la Universitatea din Viena (1916–1920), obținând titlul de Doctor în Filosofie și luând contact cu expresionismul. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, care i-a devenit soție.

Lucian Blaga – Din părul tău

A publicat la Sibiu, în 1919, placheta de versuri Poemele luminii, precum și culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima sa dramă, Zamolxe, a apărut în ziarul Voința (1920) și în volum în 1921. Academia Română i-a decernat Premiul „Adamachi” pentru debut în 1921, iar Universitatea din Cluj a premiat piesa Zamolxe (1922). A publicat primele traduceri de poezie în limba germană în revista cernăuțeană Die Brucke (Podul) în 1922.

Patru trilogii configurează gândirea sa filozofică: Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor şi Trilogia cosmologică. În sistemul său metafizic, accentul cade atât pe problema ontologică şi cosmologică, cât si pe căutarea gnoseologică.

Lucian Blaga – Lacrimile • Lucian Dumbravă

În 1924–1925, a locuit în Lugoj, a fost redactor la ziarele Voința și Patria, membru in comitetul de direcție al revistei Cultura, colaborator permanent la publicațiile Gândirea, Adevărul literar și artistic, Cuvântul.

În 1926 a intrat în diplomație, ocupând succesiv posturi de atașat cultural la legațiile României din Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena. A fost atașat și consilier de presă la Varșovia, Praga, Berna și Viena, subsecretar de stat la Ministerul de Externe și ministru plenipotențiar al României în Portugalia.

După o perioadă de aproape şapte ani în diplomaţie, a devenit profesor la Universitatea din Cluj-Napoca, unde s-a creat special pentru el catedra de Filozofia culturii, domeniul principal al activităţii sale de intelectual. Universitatea a fost mutată temporar la Sibiu după Dictatul de la Viena. În refugiu la Sibiu (1940–1946), a redactat, începând cu 1943, revista Saeculum, care a apărut un an.

După revenirea la Cluj a Universității, a conferențiat la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj, având un rol major în formarea tinerilor care făceau parte din Cercul literar de la Sibiu.

Lucian Blaga – Hronicul și cântecul vârstelor

Revenit în România reîntregită, s-a dăruit cauzei presei românești din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj și Banatul din Lugoj.

A funcționat ca profesor universitar până în 1948, când a fost îndepărtat cu brutalitate de la catedră pentru motive de natură politică: se pare că Blaga a refuzat invitația de a conduce Partidul Național Popular, un satelit al Partidului Comunist. A fost ani întregi în disgrația regimului, pentru că era „exponent al regalității și burgheziei“. Drept urmare, fusese scos de la catedră la 1 aprilie 1949 și îndepărtat de la Academie, iar multe dintre cărțile lui au fost trecute în incriminantul „Index librorum prohibitiorum“. Adversităţile cu care s-a confruntat Blaga în timpul vieţii vor fi mai bine percepute dacă ne gândim că în anii ’50, când Blaga a fost nominalizat pentru premiul Nobel, autoritătile române ale timpului nu i-au permis să răspundă anunţului făcut de Academia Regală din Suedia. Lucian Blaga (3)Din anii negri ai valurilor de arestări şi epurări politice (1953–1958), Blaga ne-a lăsat în scris mărturia zguduitoare a acestei stări de nelinişte şi insecuritate, când i se părea că aude „bătăi în uşă”: „Nu mă scol să deschid. Sunt încredinţat că fiinţa care a bătut va intra cu deschizătoarea de uşi şi porţi. […] Odată trezit nu mai dorm. Mă zvârcolesc până se crapă de zi, căci la această oră mai e posibilă, din clipă în clipă, vizita nocturnă. Mă văd mereu cuprins în conul de lumină al unei lămpi electrice, şi aud un glas cu modulaţii moscovite: Sunteţi arestat!“.

Lucian Blaga – Liniște • Andrei Pavel

Din operele sale: Poemele luminii, Meșterul Manole, Cruciada copiilor, Avram Iancu, Trilogia cunoașterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor

Mai mult: Lucian Blaga [Wikipedia]

 

Lucian Blaga – Cântec în noapte • Tatiana Stepa

 

***** [In English] *****

Such a deep silence surrounds me that I think I hear moonbeams striking on the windows

Lucian Blaga

9 May 1895, Lancrăm-Sebes, Alba County – 6 May 1961, Cluj

Lucian Blaga (2)

Lucian Blaga was a Romanian philosopher, poet, playwright and novelist.

Interestingly, the future poet did not speak until he was four years old, but once he did, any concerns raised as to his intelligence were quickly put to rest. He published his first poems in 1910, and two years later he traveled to Italy, where he scoured libraries for books on philosophy and visited historical sites.

Lucian Blaga recitând poezia Trezire

In 1914 he published Notes on Intuition in Bergson, his first philosophical article. In 1919 his first volume of poetry, Poemele luminii (Poems of Light), was published. His thesis titled Culture and Cognition earned him a Ph.D. in philosophy in 1920.

Returned in Romania in 1920, Blaga published plays and more poems. He and a group of prominent Romanian writers established the journal Gîndirea (Thought) which was devoted to exploring Romanian national identity and which becames the most influential literary magazine of its days. In 1921 the Romanian Academy presented Blaga with the Adamachi Award and in 1922 his thesis was published.

Narrowly missing to win the 1956 Nobel Prize for Literature because of Soviet government interference, Blaga created the field of philosophy of culture and the concept of Mioritic Space, both of which became key concepts in the development of a Romanian national identity.

More on: Lucian Blaga [Wikipedia]

*****

 

Lucian Blaga – Risipei se dedă florarul • Nicu Alifantis

 

#LucianBlaga #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită

59 de comentarii la „Lucian Blaga

  1. Pingback: ZIUA DE 28 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR « CER SI PAMANT ROMANESC

  2. Pingback: 16 August în istoria românilor

  3. Pingback: 2 Septembrie în istoria românilor

  4. Pingback: 1 Noiembrie în istoria românilor

  5. Pingback: 6 Februarie în istoria românilor

  6. Pingback: 23 Februarie în istoria românilor

  7. Pingback: 8 Martie în istoria românilor

  8. Pingback: Octavian Goga

  9. Pingback: 6 Mai în istoria românilor

  10. Pingback: 1 Iunie în istoria românilor

  11. Pingback: 12 Iunie în istoria românilor

  12. Pingback: 22 Iunie în istoria românilor

  13. Pingback: 1 Iulie în istoria românilor

  14. Pingback: 5 Iulie în istoria românilor

  15. Pingback: 3 August în istoria românilor

  16. Pingback: 15 August în istoria românior

  17. Pingback: 25 Septembrie în istoria românilor

  18. Pingback: 15 Noiembrie în istoria românilor

  19. Pingback: 1 Decembrie în istoria românilor

  20. Pingback: Cezar Petrescu

  21. Pingback: 24 Februarie în istoria românilor

  22. Pingback: 6 Martie în istoria românilor

  23. Pingback: Tiberiu Brediceanu

  24. Pingback: 16 Aprilie în istoria românilor

  25. Pingback: 22 Aprilie în istoria românilor

  26. Pingback: 7 Mai în istoria românilor

  27. Pingback: 31 Mai în istoria românilor

  28. Pingback: 2 Iunie în istoria românilor

  29. Pingback: ZIUA DE 5 IUNIE ÎN ISTORIA ROMÂNILOR « CER SI PAMANT ROMANESC

  30. Pingback: 28 Iunie în istoria românilor

  31. Pingback: 1 Iulie în istoria românilor

  32. Pingback: 2 Iulie în istoria românilor

  33. Pingback: 16 August în istoria românilor

  34. Pingback: 24 August în istoria românilor

  35. Pingback: 2 Septembrie în istoria românilor

  36. Pingback: George Bacovia

  37. Pingback: 2 Octombrie în istoria românilor

  38. Pingback: 6 Octombrie în istoria românilor

  39. Pingback: 9 Noiembrie în istoria românilor

  40. Pingback: 28 Noiembrie în istoria românilor

  41. Pingback: 13 Decembrie în istoria românilor

  42. Pingback: 15 Decembrie în istoria românilor

  43. Pingback: 25 Decembrie în istoria Românilor

  44. Pingback: 22 Ianuarie în istoria românilor

  45. Pingback: 29 Ianuarie în istoria românilor

  46. Pingback: 31 Ianuarie în istoria românilor

  47. Pingback: 12 Februarie în istoria românilor

  48. Pingback: 28 Februarie în istoria românilor

  49. Pingback: 8 Martie în istoria românilor

  50. Pingback: 9 Martie în istoria românilor

  51. Pingback: 17 Martie în istoria românilor

  52. Pingback: 28 Martie în istoria românilor

  53. Pingback: 31 Martie în istoria românilor

  54. Pingback: 10 Aprilie în istoria românilor

  55. Pingback: 12 Aprilie în istoria românilor

  56. Pingback: Cătălina Buzoianu

  57. Pingback: 26 Aprilie în istoria românilor

  58. Pingback: Ilinca Tomoroveanu

  59. Pingback: 6 Mai în istoria românilor

Lasă un răspuns