~ Personalitatea zilei* ~

„Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună”

Lucian Blaga

9 mai 1895, Lancrăm–Sebeș, Alba – 6 mai 1961, Cluj

În cultura română, Lucian Blaga reprezintă cea mai mare personalitate creatoare a secolului XX. A fost filosof, poet, dramaturg, eseist, traducător de poezie, jurnalist, profesor universitar și diplomat, membru titular (din 1936) al Academiei Române. Opera sa constituie o sinteză personală de mare originalitate, de profundă inspirație națională, alimentată de o uimitoare deschidere spre cele mai variate aspecte ale spiritului uman: filosofie și știinţă, istorie şi religie, şi îndeosebi domeniul complex şi controversat al artelor.

Este interesant că viitorul poet nu a vorbit până la vârsta de patru ani, dar odată ce a vorbit, orice îngrijorare ridicată cu privire la inteligența sa a fost rapid risipită.

A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), iar doi ani mai târziu a călătorit în Italia, unde a căutat prin biblioteci cărți de filosofie și a vizitat situri istorice. Ca filosof, a debutat în Românul, cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914).

A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea (1914–1916), finalizate cu licență în 1917. A studiat apoi Filosofia și Biologia la Universitatea din Viena (1916–1920), obținând titlul de Doctor în Filosofie și luând contact cu expresionismul. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, care i-a devenit soție.

Lucian Blaga – Din părul tău

A publicat la Sibiu, în 1919, placheta de versuri Poemele luminii, precum și culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu. Prima sa dramă, Zamolxe, a apărut în ziarul Voința (1920) și în volum în 1921. Academia Română i-a decernat Premiul „Adamachi” pentru debut în 1921, iar Universitatea din Cluj a premiat piesa Zamolxe (1922).

Zamolxe Teatru radiofonic • Ion Marinescu, Ionescu Gion, Mariana Mihuţ, Mircea Albulescu, Constantin Codrescu, Sandu Sticlaru, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Motoi, Costel Constantin, Jeanine Stavarache, Ion Caramitru

A publicat primele traduceri de poezie în limba germană în revista cernăuțeană Die Brucke (Podul) în 1922.

Patru trilogii configurează gândirea sa filozofică: Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor şi Trilogia cosmologică. În sistemul său metafizic, accentul cade atât pe problema ontologică şi cosmologică, cât si pe căutarea gnoseologică.

Lucian Blaga – Liniște • Andrei Pavel

Viziunea filozofului a fost împărtășită de poet, a cărui operă lirică demonstrează influența expresionismului german, dar expresionismul său are o nuanță distinct românească, constituind căutarea filoanelor tradiționale române. Opera sa lirică – Poemele luminii, Pașii profetului, În marea trecere, Laudă somnului – manifestă și o preocupare pentru miracol, care se face simțită și în piesele sale, care pot fi percepute drept teatru de idei poetice. Piesele sale tratează teme ca istoria și naționalismul, subiecte religioase și mitice grevate pe fondul miturilor populare românești. Meșterul Manole, cea mai cunoscută piesa a sa, tratează ideea eroismului și a sacrificiului, necesare creației.

Meșterul Manole Teatru radiofonic • Ion Marin, Valeria Seciu

În 1924–1925, a locuit în Lugoj, a fost redactor la ziarele Voința și Patria, membru in comitetul de direcție al revistei Cultura, colaborator permanent la publicațiile Gândirea, Adevărul literar și artistic, Cuvântul.

În 1926 a intrat în diplomație, ocupând succesiv posturi de atașat cultural și consilier de presă la legațiile României din Varșovia, Praga, Lisabona, Berna și Viena, subsecretar de stat la Ministerul de Externe și ministru plenipotențiar al României în Portugalia.

După o perioadă de aproape şapte ani în diplomaţie, a devenit profesor la Universitatea din Cluj-Napoca, unde s-a creat special pentru el catedra de Filozofia culturii, domeniul principal al activităţii sale de intelectual. Universitatea a fost mutată temporar la Sibiu după Dictatul de la Viena. În refugiu la Sibiu (1940–1946), a redactat, începând cu 1943, revista Saeculum, care a apărut un an.

După revenirea la Cluj a Universității, a conferențiat la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj, având un rol major în formarea tinerilor care făceau parte din Cercul literar de la Sibiu.

Lucian Blaga – Hronicul și cântecul vârstelor

Revenit în România reîntregită, s-a dăruit cauzei presei românești din Transilvania, fiind redactor la revistele Cultura din Cluj și Banatul din Lugoj.

A funcționat ca profesor universitar până în 1948, când a fost îndepărtat cu brutalitate de la catedră pentru motive de natură politică: se pare că Blaga a refuzat invitația de a conduce Partidul Național Popular, un satelit al Partidului Comunist. A fost ani întregi în dizgrația regimului, pentru că era „exponent al regalității și burgheziei“. Drept urmare, fusese scos de la catedră la 1 aprilie 1949 și îndepărtat din Academia Română, iar multe dintre cărțile lui au fost trecute în incriminantul „Index librorum prohibitiorum“. Adversitățile cu care s-a confruntat Blaga în timpul vieții vor fi mai bine percepute dacă ne gândim că în anii ’50, când Blaga a fost nominalizat pentru premiul Nobel, autoritățile române ale timpului nu i-au permis să răspundă anunțului făcut de Academia Regală din Suedia.

Lucian Blaga – Lacrimile • Iuliana Mușetescu

Din anii negri ai valurilor de arestări și epurări politice (1953–1958), Blaga ne-a lăsat în scris mărturia zguduitoare a acestei stări de neliniște și insecuritate, când i se părea că aude „bătăi în ușă”: „Nu mă scol să deschid. Sunt încredințat că ființa care a bătut va intra cu deschizătoarea de uși și porți. […] Odată trezit nu mai dorm. Mă zvârcolesc până se crapă de zi, căci la această oră mai e posibilă, din clipă în clipă, vizita nocturnă. Mă văd mereu cuprins în conul de lumină al unei lămpi electrice, și aud un glas cu modulații moscovite: Sunteți arestat!“.

A murit la vârsta de 66 de ani, într-un moment în care nu-și epuizase nici pe departe resursele creatoare, moartea sa prematură fiind deznodământul inevitabil al lungilor ani de persecuție a regimului comunist, care l-au transformat pe Blaga într-un paria social. Dar, dacă autoritățile vremelnice i-au impus tăcerea, opera pe care ne-a lăsat-o Lucian Blaga va rămâne nemuritoare.

Mai mult: Lucian Blaga [Wikipedia]

Lucian Blaga – Cântec în noapte • Tatiana Stepa

***** [In English] *****

“Such a deep silence surrounds me that I think I hear moonbeams striking on the windows”

Lucian Blaga

9 May 1895, Lancrăm-Sebes, Alba County – 6 May 1961, Cluj

In the Romanian culture, Lucian Blaga represents the greatest creative personality of the 20th century. He was a philosopher, poet, playwright, essayist, poetry translator, journalist, university professor and diplomat, a full member (since 1936) of the Romanian Academy. His work constitutes a personal synthesis of great originality, of profound national inspiration, fueled by an astonishing openness to the most varied aspects of the human spirit: philosophy and science, history and religion, and especially the complex and controversial field of the arts.

Interestingly, the future poet did not speak until he was four years old, but once he did, any concerns raised as to his intelligence were quickly put to rest. He published his first poems in 1910, and two years later he traveled to Italy, where he scoured libraries for books on philosophy and visited historical sites.

Lucian Blaga recitând poezia Trezire

In 1914 he published Notes on Intuition in Bergson, his first philosophical article. In 1919 his first volume of poetry, Poemele luminii (Poems of Light), was published. His thesis titled Culture and Cognition earned him a Ph.D. in philosophy in 1920.

Returned in Romania in 1920, Blaga published plays and more poems. He and a group of prominent Romanian writers established the journal Gîndirea (Thought) which was devoted to exploring Romanian national identity and which becames the most influential literary magazine of its days. In 1921 the Romanian Academy presented Blaga with the Adamachi Award and in 1922 his thesis was published.

Narrowly missing to win the 1956 Nobel Prize for Literature because of Soviet government interference, Blaga created the field of philosophy of culture and the concept of Mioritic Space, both of which became key concepts in the development of a Romanian national identity.

More on: Lucian Blaga [Wikipedia]

*****

Lucian Blaga – Risipei se dedă florarul • Nicu Alifantis

#LucianBlaga #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită