Muzeul Astra Sibiu -cover
Amintirile zilei Istoria românilor

17 Octombrie în istoria românilor

Inaugurarea Muzeului Tehnicii Populare Sibiu, Andrei Bârseanu, Ștefana Velisar Teodoreanu, Dinu Bădescu, Liviu Popa, Miriam Răducanu, Constantin Badea, Marius Copil


~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Dumbrava Sibiului a fost inaugurat

 

1448 – A doua bătălie de la Kosovo Polje

A avut loc între 17–20 octombrie 1448 lângă Kosovo Polje (Câmpia Mierlei) între o coaliție creștină sub conducerea lui Ioan de Hunedoara și o armată a Imperiului Otoman condusă de sultanul Murad al II-lea.

1448 Bătălia 2 Kosovo Polje. Miniatură Din Epocă

Ioan de Hunedoara a început o nouă campanie împotriva Imperiului Otoman, planul său bazându-se pe o revoltă în Balcani și un atac surpriză împotriva otomanilor, cu distrugerea forțelor principale ale acestora într-o singură bătălie. Huniade, foarte încrezător în șansele sale, a comis erori tactice care l-au costat victoria. În cele trei zile cât a durat bătălia, ambele tabere au suferit mari pierderi de vieți omenești, însă otomanii au obținut controlul asupra terenului după a doua zi de luptă.

1451 – A început prima domnie a lui Petru Aron în Moldova

Petru Aron (1419 – 14 decembrie 1470), fiul natural al lui Alexandru cel Bun, a fost domn al Moldovei de trei ori, între 17 octombrie 1451–24 februarie 1452; 25 august 1454–8 februarie 1455 și 25 martie 1455–12 aprilie 1457. 1451 Domn Moldova Petru Iii AronCa pretendent la domnie, Petru Aron s-a înțeles cu Alexăndrel să-l înlăture pe Bogdan și să domnească împreună. Planul a fost pus în aplicare în noaptea de 15/16 octombrie 1451 pe când Bogdan se afla la Reuseni, „alegând momentul când Bogdan, chemat la țară, la un unchi de frate al aceluiași Petru, […] într-o noapte urâtă, venind cu 100 de maghiari, înșelă străjile lui Bogdan și, capturându-l îi tăie capul” [Cronica lui J. Dɫugosz]. Petru Aron nu a respectat convenția de împărțire a domniei cu Alexăndrel, abia în 1452 acesta a fost din nou domn. Domnia lui Alexăndrel a fost mereu întreruptă de Petru Aron, care a reușit să-l înlăture definitiv.

1551 – Asediul Timișoarei

Conflict militar derulat în perioada 17 octombrie 1551–25 iulie 1552 între Monarhia Habsburgică și Imperiul Otoman. După ce Soliman Magnificul a ocupat Belgradul (1521) și Ungaria a fost învinsă în Bătălia de la Mohács (1526), Regatul Ungariei a fost împărțit în două părți – vestul țării, sub stăpânirea împăratului Ferdinand I din Casa de Habsburg, iar estul sub conducerea nobilului maghiar Ioan Zápolya, Ferdinand I căutând permanent unificarea Regatului Ungariei sub stăpânirea sa. În vara lui 1551, Timișoara a ajuns din nou pe mâna suveranului de Habsburg, la 17 octombrie 1551 turcii începând asediul.

1836 – A încetat din viață Nicolae Dimachi

1773 sau 1776 – 17 octombrie 1836, Iași

Boier și poet satiric. A fost căminar în Divan, ispravnic de Neamț, vel căminar, ispravnic al Sucevei, biv vel spătar, mare vornic și a avut în arendă poșta cu cai. S-a căsătorit cu Pulcheria (Profirița) Miclescu, având trei fiice, dintre care Ecaterina care se va căsători cu caimacanul Teodor Balș. A intrat in Divanul judecatoresc al Moldovei. A ridicat, împreună cu soția sa, Biserica Sf. Nicolae din Gugești. A scris piesa în versuri Sfatul familiei, prima comedie românească.

1850 – Domnitorul Barbu Știrbei a organizat școlile din Țara Românească

1850a Școli în Muntenia Barbu Știrbei. Portret Ion Negulici
Barbu Știrbei. Portret de Ion Negulici

Prin Decretul nr. 1.389/17 octombrie 1850, dat de domnitorul Țării Românești, Barbu Dimitrie Știrbei, s-au redeschis școlile, închise la Revoluția din 1848, începând cu 1 ianuarie 1851. S-a aprobat o programă de învățătură împărțită în trei trepte: începătoare, colegiale și speciale.

1850 – A luat ființă Facultatea de Drept din București

Prin același decret al Domnitorului Barbu Știrbei, s-a reorganizat Facultatea de Drept din București. Făcea parte din grupul de studii de la Colegiul Național Sf. Sava din București. A avut la început 9 catedre cu 9 profesori și 30 de studenți, prima promoție de juriști fiind consemnată în anul 1854.

1850b Facultatea De Drept București

În primii ani universitari, disciplinele predate au fost: Dreptul roman, Dreptul civil român și Procedura dreptului civil, Dreptul penal român și Procedura dreptului penal, Dreptul comercial, Dreptul constituțional, Dreptul administrativ și Economia politică. Durata studiilor era de 4 ani. Palatul Facultății de Drept a fost construit ulterior, între 1934–1936.

1856-1920 Maria Alexandrovna A Rusiei1853 – S-a născut Maria Alexandrovna a Rusiei

17 octombrie 1853, Țarskoe Selo, Pushkin, Rusia – 24 octombrie 1920, Zürich, Elveția

Fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei și a Mariei Alexandrovna, soția Prințului Alfred, Duce de Edinburgh, al doilea fiu al reginei Victoria, mai târziu, Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha, mama Reginei Maria a României.

1858 – S-a născut Andrei Bârseanu

17 octombrie 1858, Dârste/Brașov – 19 august 1922, București

Pedagog, folclorist, poet, membru titular (din 1908) și vicepreședinte (1912) al Academiei Române. Studiile le-a făcut la Brașov, apoi și-a definitivat studiile universitare la Viena și Munchen (1878–1881). S-a alăturat organizației studențești România Jună. 1858-1922 Folclorist Andrei BârseanuA revenit în Transilvania, mai întâi la Brașov, unde a predat la liceul românesc. A devenit corector și apoi dirigent al școlilor superioare. S-a mutat la Sibiu, unde a fost numit director al învățământului. A editat revista Școala și familia în 1887. A fost președinte al ASTREI (1911–1922), vicepreședinte al Marelui Sfat Național, iar mai apoi al Consiliului Dirigent de la Sibiu. Este autorul poeziei Pe-al nostru steag e scris Unire, care a avut un real succes între români și mai ales între soldații români din Primul Război Mondial. În paralel cu activitatea din Transilvania a menținut legăturile cu intelectualitatea din România. A publicat traduceri și lucrări de folclor românesc din Ardeal.

1892 – S-a născut Traian Popovici

17 octombrie 1892, Rușii Mănăstioarei–Udești, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria/Suceava – 4 iunie 1946, Colacu–Fundu Moldovei, Suceava

Avocat și primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al doilea război mondial. A urmat Facultatea de Drept a Universității Cernăuți, pe care a absolvit-o abia la sfârșitul primului război mondial. A fost președinte al Societății Academice Junimea. 1892-1946 Avocat Traian PopoviciÎn anul 1908, în timpul liceului, a trecut clandestin granița dintre Austro-Ungaria și România, pentru a-l vedea pe Nicolae Iorga care vizita localitatea Burdujeni. În primul război mondial a trecut în România și s-a înrolat voluntar în Armata Română (1914), luptând până la sfârșitul războiului. După absolvirea facultății a obținut titlul de Doctor în Drept, s-a stabilit pentru scurt timp la Chișinău, a fost secretar la Casa Noastră, organizație pentru împroprietărirea țăranilor, prefect al județului Câmpulung (1926–1927), avocat în Cernăuți, iar după ocuparea Bucovinei de Nord, în iunie 1940, s-a refugiat în București, continuând îndeletnicirea de avocat. Ion Antonescu l-a numit primar al orașului Cernăuți. În această calitate, a oprit deportarea a 20.000 de evrei din Bucovina împotriva planului de „curățirea terenului” al mareșalului Ion Antonescu. Găsit vinovat de eliberarea certificatelor pentru evitarea deportărilor, a fost înlocuit din funcție după zece luni. În urma reluării deportărilor de către noul primar, au pierit cinci mii de persoane salvate inițial. După război, a publicat cartea Spovedania, mai cunoscută sub numele de Spovedania unei conștiințe.

1892 – S-a născut Dragoș Protopopescu

17 octombrie 1892, Călărași – 26 noiembrie 1948, București

Scriitor, poet, critic, filosof. A urmat studii de filologie la Facultatea de Litere din București, apoi studii doctorale la Paris și Londra. În 1924 a devenit Doctor în Filologie Engleză al Universității Sorbona cu teza Un classique moderne – William Congreve, sa vie, son oeuvre. Este unul dintre primii angliști români reputați din epoca interbelică. 1892-1948 Scriitor Dragoș ProtopopescuÎn 1925 a devenit profesor la Universitatea din Cernăuți, fiind apoi directorul Teatrului din Cernăuți, profesor la Universitatea din București, unde a ținut, printre altele, cursuri de Cultură și civilizație britanică. În 1934 a fost închis la Jilava din cauza apartenenței sale la Mișcarea Legionară, iar în 1937 a fost ales parlamentar pe listele Partidului Totul pentru Țară. A colaborat cu câteva dintre cele mai importante reviste interbelice: Viața nouă, Cronica, Viața Românească, Flacăra, Gândirea etc. A fost arestat de către autoritățile comuniste în anul 1948, torturat și și-a pus capăt zilelor. Din lucrările sale: Poemele restriștei, Zvon de pretutindeni, Pagini engleze, Iarmarocul metehnelor, Shakespeare: viața și opera, Shakespeare. Romanul englez.

1897 – S-a născut Ștefana Velisar Teodoreanu

Maria Ştefania Lupescu / Ștefana Velisar / Lily Teodoreanu; 17 octombrie 1897, Remiremont, Vosges, Lorena, Franța – 30 mai 1995, București

Romancieră, poetă și traducătoare, soția scriitorului Ionel Teodoreanu. A absolvit Școala Centrală de fete din București. În timpul campaniilor primului război mondial, a locuit împreună cu verișoarele sale, Henrieta și Cella Delavrancea, la Iași, unde l-a cunoscut pe aspirantul scriitor, Ionel Teodoreanu, episod descris de Ștefana Velisar în lucrarea autobiografică Ursitul și de Ionel Teodoreanu în romanul Bal mascat. 1897-1995 Scriitoare Ştefana Velisar TeodoreanuÎncurajată de soțul ei să scrie, ea a fost o reprezentantă târzie a poporanismului tradițional, pe care l-a insuflat cu teme morale din ortodoxia română și cu ecouri ale literaturii moderniste. Împreună cu frații Teodoreanu și Mihail Sadoveanu, Ștefana a fost un oaspete frecvent al salonului Viața Românească. Prima ei lucrare a fost publicată în 1929, găzduită de Tudor Arghezi în revista Bilete de Papagal, ea contribuind, de asemenea, la Revista Fundațiilor Regale și Familia. Lucrările sale de tinerețe, care coincid cu cel de-al doilea război mondial, cuprind în principal romane centrate pe conflictele interne și triumfurile morale ale femeilor provinciale: Calendar vechi, Viața cea de toate zilele, Căminul. A scris și versuri, adunate în volumul Șoapte întru asfințit.

1904 – S-a născut Dinu Bădescu

Constantin Bădescu; 17 octombrie 1904, Caracal – 23 octombrie 1980, București

Tenor, unul dintre marii artiști ai Operei Române. A studiat la Conservatorul din București cu Gheorghe Folescu, apoi s-a specializat în Italia. A debutat pe scena Operei Române din Cluj, ca bariton în 1930, peste un an preluînd repertoriul de tenor. 1904-1980 Tenor Dinu BădescuA fost solist al Operelor Române din Cluj și din București, dar și la Volksoper și Staatsoper din Viena și la Balșoi Teatr din Moscova. A fost profesor de Canto la Conservatoarul din Cluj și la cel din București. A publicat epigrame și volumul de amintiri Pe cărările unei vieți de boem (1973). A apărut în foarte multe roluri principale, printre care cele din operele Boema, Ernani, Trubadurul, Paiațe, Lucia di Lammermoor, Cavelleria rusticana, Andrea Chénier, Carmen, Povestirile lui Hoffmann, Werther, Fuast, Aida, Bal mascat, Rigoletto, La traviata, Tosca, Turandot, Cavalerul rozelor, Dama de pică etc. A primit titlul de Artist emerit (1954).

Giacomo Puccini – La Boheme Che gelida manina

1904 – A încetat din viață Ștefan Petică (20 ianuarie 1877 – 17 octombrie 1904)

Poet simbolist, intelectual autodidact, poliglot, cu preocupări multidisciplinare umaniste – literatură, filosofie, sociologie, antropologie, astronomie, istoria artei, finalizate cu comentarii literare, articole, studii, note, recenzii pertinente și incisive.

1904 – A încetat din viață Dumitru Theodor Neculuță (20 septembrie 1859 – 17 octombrie 1904)

Poet, autodidact, fiind considerat primul poet-muncitor român; precursor al proletcultismului; membru post-mortem al Academiei Române.

1905 – S-a născut Al. Dima

Alexandru Dima; 17 octombrie 1905, Turnu Severin – 19 martie 1979, București

Critic și istoric literar, comparatist, traducător, teoretician, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1929. A debutat publicistic în revista Datina din Turnu Severin (1925). 1905-1979 Critic Al. DimaA devenit profesor în învățământul secundar la Râmnicu Vâlcea și Sibiu și a condus gruparea intelectuală sibiană Thesis (1932–1939), „înfăptuită din nevoia de a da sumbrei vieți provinciale îndemnuri de mai înalte preocupări … și în cadrul generalei acțiuni de înviorare a creației culturale ardelene”. A urmat studii de specializare la Berlin, München, Viena și a devenit Doctor în Litere și Filosofie cu teza Conceptul de artă populară. A fost profesor la Universitatea din Iași, apoi la București, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”, a condus Revista de istorie și teorie literară. Din opera sa: Tradiționalismul lui Mihail Eminescu, Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană, Conceptul de artă populară, Probleme estetice, Studii de istorie a teoriei literare românești, Viziunea cosmică în poezia românească. A fost distins cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România cl.III (1971).

1907 – S-a născut Dora Massini

17 octombrie 1907, Camenița, Hmelnîțkîi, Ucraina – 20 august 1996, București

Soprană română de origine polono-evreiască. Din cauza primului război mondial și a revoluției ruse, familia sa a emigrat în Polonia, la Liov, unde a urmat liceul în paralel cu Conservatorul, absolvit în 1926, luând în continuare lecții de canto. Sub presiuna părinților, a studiat la Școala Superioară de Comerț Mondial la Viena și, în secret, a continuat cursurile de muzică cu profesoara Felicia Katschiowska. 1907-1996 Soprană Dora MassiniLipsurile financiare au readus-o în Liov, unde a debutat la Opera din Liov cu rolul Santuzza din Cavaleria Rusticană în iunie 1929. A cântat apoi acolo în Faust, Carmen (Micaela), Cavaleria rusticană, La Forza del destino. În 1931 s-a căsătorit cu un dirijor italian și s-au stabilit în România. Depășind interdicțiile asociate străinilor, a fost angajată la Opera din București, în scurt timp fiind promovată prim-solistă. Patosul său i-a atras atenția Regelui Carol al II-lea. A apărut, până în 1940 în 38 de roluri. După abdicarea lui Carol a fost obligată să părăsească Opera din București și casa de pe Calea Victoriei, iar soțul, obligat să demisioneze din armată. A revenit pe scena Operei după terminarea războiului dar autoritățile comuniste i-au permis doar turnee în țările socialiste, nu și la Viena. Ultimul său rol a fost cel al Tatianei din Evgheni Oneghin.

1908 – S–a născut Leon Kalustian

17 octombrie 1908, Focșani – 24 ianuarie 1990, Focșani

Jurnalist, scriitor, eseist și memorialist român de origine armeană. În Focșani a urmat școala și o clasa de liceu, după care s-a pregătit autodidact. S-a stabilit în București unde, începând din anul 1926 era deja cunoscut în presa de stânga ca un pamfletar de temut. A fost redactor la ziarele Cuvântul, Curentul, ABC, Zorile, Lumea Românească, coordonator al oficiosului România. 1908-1990 Jurnalist Leon KalustianA colaborat la Mișcarea, Facla, Adevărul și Dimineața. În 1951 a căzut victimă a valului de arestări ale regimului totalitar comunist, alături de multe alte mii de intelectuali și personalități ale vieții politice democratice, fiind arestat și reținut administrativ, fără a fi judecat, timp de patru ani, în închisorile de la Jilava, Gherla și Văcărești. Neavând alt mijloc de existență, a fost nevoit să-și vândă cărțile. A fost din nou arestat și condamnat la opt ani de închisoare și confiscarea totală a averii pentru „infracțiunea de răspândire de publicații interzise”: În preajma revoluției de Constantin Stere, Povestea vieții mele de Regina Maria, Mustul care fierbe de Octavian Goga și Memoriile Regelui Carol I. A fost eliberat din penitenciarul Gherla în 1964, în urma unui decret de grațiere colectivă. Din scrierile sale: Facsimile, Conspirații sub cer deschis, Simple note (vol.I-IV), Scrisori către Dora – Facsimile sentimentale.

1909 – Louis Bleriot a făcut o demonstrație aviatică la București

Duminică la prânz, pe hipodrom s-au adunat și mai mulți oameni decât în 14 octombrie, când zborul a fost amânat.

1909 Louis Bleriot Demonstrație Aviatică

La ora 3.00, emoția, vacarmul, tensiunea ating maximumul. Bleriot urcă în avioplan, cum se numea la vremea respectivă, și pe hipodrom se face o liniște cumplită. Elicea se învârte, începe să ruleze, se înalță spre Bucureștii Noi, apoi face viraj și se întoarce în fața tribunei oficiale. Entuziasmul e de nedescris, pălăriile zboară în aer, din tribuna oficială sar Prințul moștenitor Ferdinand, Prințul Bibescu, primul-ministru și coboară să-l felicite pe Bleriot pe pistă. La ora 4.00 are loc al doilea zbor, Bleriot se ridică la peste 70 de metri înălțime până aproape nu se mai vede, iar la ora 5.00, la al treilea zbor, avionul dispare câteva minute în înaltul cerului. Când se întoarce, Bleriot reușeste o aterizare la punct fix, chiar în fața tribunei oficiale” [Silvian Ionescu].

1913 – S–a născut Octavian Fodor

17 octombrie 1913, Mediaș, Sibiu – 8 iunie 1976, Cluj-Napoca

Medic, eseist, scriitor, membru titular (din 1974) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Medicină din Cluj, absolvită în 1937, în anul 1938, susținând teza de licență, Sindromul insuficienței coronariene. A obținut titlul de Doctor în Științe medicale în 1956 cu teza Cercetări asupra dinamicii secretorii a stomacului, iar în 1959 a devenit Doctor Docent. 1913-1976 Medic Octavian FodorA beneficiat de o bursă la Paris unde a continuat perfecționarea în bolile digestive. A fost preparator, asistent la Clinica Medicală I din Cluj. A fost concentrat la un regiment de cavalerie, cu care a plecat pe frontul celui de al doilea război mondial, fiind decorat cu Meritul Sanitar și Coroana României cu Spade și Panglică de Virtute Militară. A urmat o carieră didactică la Timișoara și Cluj, de la lector la conferențiar, profesor titular, șef de catedră la Clinica Medicală III din Cluj. A îndeplinit sarcini de cercetare științifică în Institutul de Cercetări Medicale al Academiei RS România, în calitate de cercetător științific principal, șef de sector și director al institutului. A contribuit la înființarea Institutului de Sănătate Publică și Cercetări Medicale al Academiei de Medicină, filiala Cluj, pe care l-a condus (1965–1967). A fost ales rector al Institutului de Medicină și Farmacie Cluj, rămânând în această funcție până la deces. A fost distins cu titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România (1969) și Ordinul Meritul Sanitar cl.I (1970).

1921 – S-a născut Liviu Popa

17 octombrie 1921, Oradea – 4 martie 1977, București

Arhitect, grafician și scenograf de teatru și film. A absolvit Facultatea de Arhitectură, obținând diploma de arhitect, debutând în cinematografie cu decorurile filmului Ciulinii Bărăganului (1957). Avea talent și inventivitate spontană, realiza schițe de atmosferă care se vindeau ca picturi. Pentru realizarea decorurilor din filmul Felix și Otilia a obținut, împreună cu Radu Boruzescu, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (1972). A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum Pasărea furtunii, D-ale carnavalului, Telegrame, Setea, Dacii, Columna, Zestrea domniței Ralu, Săptămîna nebunilor, Mușchetarul român, a creat costume și chiar a jucat în filmul Facerea lumii. A murit în urma cutremurului din 4 martie 1977, în garsoniera sa de pe strada Colonadelor, vizavi de Universitate. O parte din schițele sale au fost recuperate de Ioana Cantuniari.

Facerea lumii (1971) – Regia Gheorghe Vitanidis, cu: Irina Petrescu, Colea Răutu, Liviu Ciulei, Virgil Ogășanu, Clody Bertola, Marga Barbu, Toma Caragiu, Liviu Popa, Fărâmiță Lambru etc.

1922 – România a devenit membru fondator al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate

Uniunea Internațională a Căilor Ferate (UIC) este o organizație neguvernamentală, de colaborare în domeniul transportului feroviar, care are ca scop promovarea cooperării între căile ferate membre și a transportului feroviar, în general. Sediul central al organizației se află la Paris. Ideea creării UIC a apărut în urma conferinței internaționale de la Portorosa, Italia, din 23 noiembrie 1921, urmată de conferința internațională de la Geneva, din 3 mai 1922. Participanții au susținut crearea unei administrații feroviare permanente privind traficul feroviar internațional, în vederea standardizării și îmbunătățirii condițiilor de construcție și a operațiunilor feroviare. La 17 octombrie 1922 a avut loc, la Paris, conferința internațională în cadrul căreia a fost creată UIC. Căile Ferate Române se numără printre membrii fondatori ai UIC, din 1922.

1923 – S-a născut Constantin Bărbuceanu

17 octombrie 1923, Ceptura, Prahova – 1997, București

Scriitor, autor de roman. A urmat Institutul de Petrol și Gaze Ploiești, pe care l-a absolvit în 1952. A fost șef de secție și maistru sondor șef, funcționar la PECO București, la Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor. A debutat cu romanul Bârlogul lupilor (1963). A fost autor de romane de acțiune – fie polițiste, fie reprezentând „aspecte ale luptei comuniștilor în ilegalitate”. Alte romane: Femei singure, Expresul de noapte, Casa păcatelor, Ultima spovedanie.

1924 – S-a născut Miriam Răducanu

17 octombrie, 1924, Piatra Neamț

Coregrafă, dansatoare și profesoară de dans. Timp de 40 de ani a predat la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București. După Revoluție a fost pentru patru ani profesoară de Dans la Universitatea Națională de Artă Teatrala și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. 1924 Balerină Miriam RăducanuA revoluționat dansul modern din România prin modul în care a adus laolaltă arte precum poezia sau muzica, reunite, în sinteză, prin forța și mesajul unei gestualități unice. Pe lângă aportul său creator în domeniul coregrafiei, Miriam Răducanu a avut un rol esențial la nivelul descoperirii și formării unor personalități artistice. Împreună cu Gigi Căciuleanu, a inițiat, la finele anilor ’60, renumitele Nocturne 9 1/2 de la Teatrul Țăndărică, manifestări artistice în care dansul, poezia și teatrul se întâlneau într-o sinteză perfectă, în care se anula granița dintre genuri.

Miriam Răducanu și Gigi Căciuleanu • Spectacol la TNB 1998 realizat de Silvia Ghiață

1927 – A apărut ziarul Dreptatea, oficios al Partidului Național Țărănesc

Primul număr al cotidianului Dreptatea a apărut la București, la data de 17 octombrie 1927, ca necesitate mediatică a noului partid, Partidul Național Țărănesc, format în urma fuziunii Partidului Național Român cu Partidul Țărănesc, condus de Iuliu Maniu și Ion Mihalache.

1927 Ziarul Dreptatea

A apărut între 1927–1938 și 1944–1947, cu o perioadă de întrerupere în timpul dictaturii carliste. Primii directori au fost: Virgil Madgearu (1927–1928), George Ștefănescu (1928–1930), Petre Ciorăneanu (1930–1932), Constantin Gongopol (1932–1934), Mihai Ralea (1934–1938), Demostene Botez (martie–iulie, 1938) etc.

1928 – S-a născut Felicia Marinca

Felicia Crișan; 17 octombrie 1928, Bicazul Ardelean, Neamț – 6 februarie, 2012, București

1928-2012 Scriitoare Felicia Marinca. Desen Letizia Gaba
Desen de Letizia Gaba

Scriitoare și pictoriță, membră titulară a Uniunii Scriitorilor din România, membră a Societății Poeților și Artiștilor din Franța (SPAF). A debutat poetic în revista Liceului de fete din Vatra Dornei (1946). A luat lecții de desen și pictură cu Teodor Varahil Moraru, iar peste ani, și-a îmbogățit teoria și practica artistică în atelierul unei prietene ilustre, sculptorița Milița Petrașcu. S-a căsătorit cu Ion Marinca, jurnalist radio și prozator. A absolvit Facultatea de Filosofie, secția Ziaristică (1955) și Facultatea de Filologie (1963). A fost redactor la Gazeta învățământului, profesoară la Liceul „Elena Cuza” și redactor la ziarul Înainte din Craiova, redactor principal la Editura pentru Literatură, lector principal la Editura Albatros. A colaborat cu poezie la revistele din țară: Contemporanul, Gazeta literară, Steaua, Transilvania, Tribuna și din străinătate (Italia, Franța). Din 1964 a colaborat peste patru decenii cu Radiodifuziunea Română. A debutat editorial cu placheta Freamăt. Între 1975–1986, din motive politice, i s-a reziliat contractul cu Editura Albatros, fiindu-i refuzată reîncadrarea „în câmpul muncii”. A scris, tradus, pictat, a realizat piese de vestimentație unicat pentru Fondul Plastic. În 1984 a avut prima expoziție personală, la Hanul cu Tei. După 1990, și-a reluat activitatea literară „la vedere”, colaborând la Cotidianul, Viața Românească, Poesis, etc. Din scrierile sale: Poveste neauzită, Fiica lui Ianus, Bună ziua, Istorie, O fată imposibilă, Lacrima incașului, versuri de sertar, Jurnal absurd, Dimensiunea Timp, Prietenii mei etc. A publicat albumul Pictură – Grafică, 1965–2005.

1929-2014 Actor Aurel Cioranu1929 – S-a născut Aurel Cioranu

17 octombrie 1929, București – 7 august 2014, București

Actor de teatru și film. A absolvit în anul 1954 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A debutat cu piesa Nota zero la purtare la Teatrul „Bulandra” din București, unde a jucat toată viața. A jucat în filme: La „Moara cu noroc”, D’ale Carnavalului, Brigada Diverse în alertă, O scrisoare pierdută, Eu, tu și Ovidiu, De ce trag clopotele, Mitică?, Romeo si Julieta la sfârșit de noiembrie.

Omul din Buzău • Dem Radulescu, Aurel Cioranu, Tudorel Filimon

1932 – A demisionat Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (3)

1932 Premier Alexandru Vaida- VoevodConsiliu de miniștri al PNȚ, prezidat de Alexandru Vaida-Voevod, a guvernat ca Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (2) între 6 iunie 1932–10 august 1932 și remaniat ca Guvernul Alexandru Vaida-Voevod (3), între 11 august 1932–17 octombrie 1932. În acest interval de timp, a contractat un împrumut extern de 50 milioane de franci elvețieni pentru rezerva BNR; a redus impozitului agricol, cel pe clădiri și cel pentru profesiile liberale; s-a confruntat cu problema conversiunii datoriilor agricole; ca urmare a unei crize diplomatice provocate de Nicolae Titulescu, primul ministru a demisionat. Regele a apelat din nou la Iuliu Maniu, care a acceptat să formeze noul guvern după ce a obținut promisiunea că va avea mână liberă în conducerea treburilor statului.

1933 – Tratatul de amiciție, neagresiune, arbitraj și de conciliațiune româno-turc

La 17 octombrie 1933, Nicolae Titulescu a semnat la Ankara cu reprezentanții Turciei un tratat de amiciție, arbitraj și de conciliațiune. Cele două state își luau angajamente de sprijin reciproc în caz de atac extern. Prin acest act, România spera să se apropie de URSS, care era aliata Turciei. Pactul româno-turc a atras după sine o apropiere între Mica Înțelegere și statele balcanice.

1935 – S-a născut Maria Vicol

Maria Taitiș, 17 octombrie 1935, București – 13 martie 2015

Scrimeră specializată pe floretă; antrenoare de scrimă și arbitru internațional de floretă. A început scrima la CS Progresul cu antrenorul Angelo Pellegrini. 1935-2015 Scrimeră Maria VicolÎn 1956 a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial pentru Juniori de la Luxembourg, aducând României prima medalie la o mare competiție de scrimă. La Jocurile Olimpice de vară Roma 1960 a câștigat medalia de bronz. A făcut parte din aceeași generație cu Olga Szabo, Ana Pascu, Ecaterina Stahl-Iencic, Ileana Jenei și Suzana Ardeleanu, cu care a câștigat multe medalii mondiale: bronz la Torino 1961, argint la Paris 1965 și la Ankara 1970 și aur la Havana 1969. A cucerit medalia de bronz la echipe la Jocurile Olimpice de vară Mexico 1968. Din anul 1968 a fost antrenoare de scrimă la CS Cutezătorii, apoi la CSS1 București, unde a descoperit-o pe viitoarea campioană olimpică Laura Badea. A fost și arbitru internațional la floretă. A fost căsătorită cu rugbistul Florin Vicol.

1935 – S-a născut Aurelian Chivu

17 octombrie 1935, Bezdead

Poet și publicist. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București. A fost cadru didactic, redactor la Editura Eminescu, fosta Editura pentru Literatură, apoi la Litera. A debutat cu volumul de poezie Oglinda cu lebede în 1968, după care a mai publicat: Saturnale, Arena cu idoli, Poeme, Cina, Corabia pe două mări, Hybris, Viața cu două vieți, Muntele, Lipsa și cărți de poezie: Păsări, Un cer limpede, Răpirea, Judecată în Anthares, Cu leii de aur, Marea cu ieșire la cer, Atingerea fără lovitură.

1935 – S-a născut Mircea Răceanu

Mircea Bernat; 17 octombrie 1935, închisoarea Văcărești

Diplomat din perioada comunistă, ultimul condamnat la moarte al regimului Ceaușescu. Face parte dintr-o familie de ilegaliști comuniști transilvăneni; mama sa, arestată pentru activități comuniste, l-a născut în închisoare. 1935 Diplomat Mircea RăceanuA crescut în București și a studiat la Moscova, la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale, după care a lucrat la Ambasada României de la Washington. A fost arestat la data de 31 ianuarie 1989 pentru colaborarea cu serviciile secrete americane, judecat și condamnat la moarte la 20 iulie 1989. Aceasta a fost ultima pedeapsă capitală pronunțată în perioada comunistă. Trei luni mai târziu, sentința a fost comutată la 20 de ani de închisoare, după intervenția lui George Bush sr. și a fost anulată abia în 2000, la 10 ani de la abrogarea pedepsei capitale. Fostul diplomat a susținut într-un articol în România LIberă din 2005 că tot ce a făcut a fost să submineze din interior regimul comunist. În februarie 2002 a fost decorat cu Ordinul Național Pentru Merit, în grad de Comandor.

1937 – S-a născut Anton Zeman

17 octombrie 1937, Reșița – 1 iulie 1996, Oberhaching–München, Germania

Compozitor și pedagog. Instruirea muzicală a făcut-o la București, la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Cariera profesională a început-o în 1964 la Iași, fiind printre primele cadre didactice care au fondat noul Conservator, azi Universitatea de Arte „George Enescu”. A parcurs ierarhia universitară avansând de la preparator până la conferențiar universitar. În 1988 a emigrat în Germania. A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, fiind distins cu trei premii ale acesteia (1969, 1971, 1973), iar în 1973 a obținut și Premiul Academiei Române. A compus muzică în mai toate genurile muzicale. Cele mai multe partituri sunt destinate genului coral, majoritatea piese de inspirație folclorică: Foicica macului, Frunzuliță și-un dudău, Să nu-mi dai urâtul mie, Când eram în vremea mea, Mi-oi lua mândruță casă, Ți-am fost bădișor drăguță, cântece militare: Cântecul vânătorilor de munte, Te cânt și te apăr patria mea, Vremuri legendare. Are și destulă maculatură de cântece „patriotice și revoluționare“ care nu-l onorează… Creația simfonică: Simfonia nr. 1, Simfonia nr. 2 – Aliaje, Izvoade – I-III, Arhitecturi, Per Musica Viva, un oratoriu Arcade peste timp pentru mezzosoprană, recitator, cor mixt și orchestră, muzică de cameră: Sonata pentru pian, Cvartet de coarde, muzică de teatru, lieduri, muzică ușoară.

Anton Zeman – Izvoade I pentru orchestră • Filarmonica de Stat „Moldova” Iași, Dirijor Ion Baciu

1940 – S-a născut Constantin Badea

17 octombrie 1940, Castranova, Dolj – 2 februarie 2016

Jurnalist, și scriitor. În 1963, a fost licențiat în Filologie clasică (Limba și literatura latină și Limba și literatura greacă) la Universitatea București, 1940-2016 Jurnalist Constantin Badeaapoi a urmat cursul post-universitar Relații Internaționale–Științe Juridice al Facultății de Drept a aceleiași universități. A obținut certificatul de ziarist profesionist al Facultății de Ziaristică din Academia „Ștefan Gheorghiu”. A lucrat la Agenția Națională de Presă AGERPRES din 1965 fiind, pe rând, redactor, publicist-comentator la Redacția Știri Externe, redactor șef adjunct în cadrul Redacției Informații Economice, comentator politic, director general (1997–2000). A semnat articole și traduceri în ziare și reviste, precum Lumea, dar și traduceri din limba engleză ale unor romane publicate la Editura Univers.

1941 – S-a născut Gavril Moldovan

17 octombrie 1941, Cociu, Bistrița-Năsăud

Poet, publicist din prima generație echinoxistă, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1973) și Facultatea de Ziaristică la București. A debutat absolut în revista Tribuna din Cluj, cu poezia Traducere (1966). 1941 Poet Gavril MoldovanA lucrat 3 ani în învățământ, profesor de Limba română și Limba franceză, apoi la ziarul Ecoul din Bistrița (după 1989, Răsunetul). A colaborat la Tribuna, Steaua, Echinox, Luceafărul (Cluj-Napoca), România literară (București), Transilvania (Sibiu), Minerva, Ecoul și Răsunetul (Bistrița). Este membru al Societății Culturale Limba noastră cea română din Chișinău. A primit Premiul Societății scriitorilor din Bistrița-Năsăud (2008), Premiul „Liviu Rebreanu” pentru jurnal și publicistică literară la Colocviile Rebreanu 2015. Din volumele publicate: Recolta de vise (1989, debut editorial), Fapte din trecutul odăii, Ceramică de iarnă, Boeme (Premiul Uniunii Scriitorilor, 2002), Taciturnalii. Prezent în antologiile Eu port această ființă, Antologia poeților ardeleni contemporani, Poeții revistei „Echinox”. 

1960 – A încetat din viață Aurel Bărglăzan (27 martie 1905 – 17 octombrie 1960)

Inginer, profesor la Universitatea Politehnica din Timișoara; considerat întemeietorul școlii românești de mașini hidraulice; membru corespondent al Academiei Române.

1962 – S-a născut Mariana Cap-Bun

17 octombrie 1962

Profesoară universitară de Literatură. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității București, secția Română-Engleză (1982–1986). A devenit Doctor în Filologie în 1998, la aceeași universitate. 1962 Profesoară Mariana Cap-bunA urmat o carieră didactică la Facultatea de litere a Universității „Ovidius” din Constanța, de la asistent, apoi lector, conferențiar (Istoria teatrului universal, Istoria teatrului românesc, Introducere în teoria dramei), până la profesor (din 2015), predând: Memoria spațiului rămânesc: Cultură și civilizație românească, Shakespeare în cultura română, Comunicare și discurs teatral, Traducere și comunicare: limbajul politic etc. A fost profesor-invitat la University of Washinton Seattle, SUA; Ankara Üniversitesi, Turcia; Columbia University, SUA; Universita di Pisa, Italia; Indiana University Bloomington, SUA. A fost și realizatoare TV a programului Sfertul academic la Constanța TV, timp de un an. Este colaboratoare a unui mare număr de publicații din țară și străinătate, membră în organizații științifice și profesionale.

1967 – Inaugurarea Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA

Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului a fost înființat în 1963, de organizarea sa ocupându-se o echipă de muzeografi condusă de Herbert Hoffmann și arhitectul Paul Niedermaier. Între anii 1963–1967, specialiștii au descoperit și transferat instalații de industrie populară, acelea care erau mai grav amenințate cu distrugerea și dispariția – mori, pive, uleinițe, dârste, joagăre etc.

1967 Muzeul Tehnicii Populare Astra Sibiu

A devenit unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din Romania, conținînd creații ale civilizației populare tradiționale, pre-industriale românești. Casele, atelierele și complexele de cladiri sunt presărate în jurul unui lac, printre copacii Dumbrăvii Sibiului. Deschiderea pentru public a avut loc la 17 octombrie 1967.

1973 – A încetat din viață Nicolae Dunăreanu (Nicolae Ionescu; 29 august 1881 – 17 octombrie 1973)

Prozator și traducător.

1976 – S-a născut Tataee

Vlad Irimia; 17 octombrie 1976, Sebeș, Alba

Rapper și producător muzical, unul dintre fondatorii formației românești de muzică hip hop, BUG Mafia, considerat unul din pionerii versiunii de gangsta rap românesc. A început cariera în muzică ca artist solo, a devenit renumit alături de trupa gangsta rap, BUG Mafia, din care mai fac parte Alin „Uzzi” Demeter și Dragoș „Caddilac” Vlad-Neagu. Albumul lor din 1998, De cartier, a făcut trupa una din cele mai bine vândute de pe piața românească. Ulterior, a lucrat cu Akcent, Bitză, Andreea Antonescu, Cristina Spătar sau Adriana Rusu. După succesul albumului Băieții buni al BUG Mafia, în 2003, Tata Vlad a devenit producător muzical, a deschis propria sa casă de discuri, Legend Audio (2004), asumându-și rolul de producător de înregistrări și music executive.

Stai! (Ești în pericol) • JerryCo ft. Tataee & Simona Nae

1980 – Limitarea excursiilor în străinătate

Marea Adunare Națională a României a adoptat Legea nr. 7/17 octombrie 1980 privind organizarea excursiilor cu turiști români în străinatate. Acestea se făceau, de regulă, în grupuri organizate de Ministerul Turismului, excursiile individuale fiind permise numai în țările socialiste.

1983 – A încetat din viață Romulus Guga (2 iunie 1939 – 17 octombrie 1983)

Poet, prozator, dramaturg și publicist, redactor-șef al revistei Vatra.

1990 – S-a născut Marius Copil

17 octombrie 1990, Arad

1990 Tenisman Marius CopilJucător de tenis de câmp. A început să joace tenis la vârsta de 7 ani, jucând în paralel și fotbal până la 12 ani. Este jucător în circuitul ATP Challenger Tour și component al echipei României de Cupa Davis. A câștigat două turnee ATP, la Kazan 2012 și la Quimper 2013 la simplu și unul la dublu (cu Adrian Ungur), la BRD Năstase Țiriac Trophy, București 2015. Pe 28 ianuarie 2019, a atins cea mai bună clasare în circuitul masculin profesionist ATP și anume locul 56.

1994 – A încetat din viață Alexandru Protopopescu (30 august 1942 – 17 octombrie 1994)

Poet și critic literar.

1997 – S-a înființat Academia de Științe Tehnice din România (ASTR)

În ședința membrilor fondatori din 17 octombrie 1997, s-a constituit Asociația Academia de Științe Tehnice din România, cu scopul de a promova dezvoltarea cercetării științifice, creația tehnică și perfecționarea învățământului ingineresc și s-a ales conducerea ei. Prin sentința civila nr.1216/11 decembrie 1997 a Tribunalului București s-a obținut personalitatea juridică a Asociației, ca organizație autonomă, neguvernamentală, apolitică și cu activitate nonprofit. Primul președinte al Asociației a fost profesorul universitar Mihai Mihăiță.

1998 – Scandalul Megapower

La data de 18 mai 1998, a sosit în portul Constanța, cu o navă sub pavilion bulgăresc, un container expediat din Statele Unite de către firma Megapower către Societatea Kamino din București. Containerul, care cântarea 8.154 kg și al cărui transport a fost achitat în SUA, a fost încărcat în Oakland, California și conținea 170 de cutii pline cu documente și aparatură electronică. Deoarece, timp de 150 de zile, până la 17 octombrie, nimeni nu s-a prezentat să revendice containerul, acesta a intrat în proprietatea statului român, fiind deschis în prezența vameșilor și a polițiștilor. Serviciul Român de Informații (SRI) a intrat în posesia unor documente, microfilme și instalații specifice miniaturizate, descoperite de vameșii portului Constanța în containerul expediat de firma Megapower din SUA. „Scandalul Megapower” a ținut multă vreme prima pagină a ziarelor, dosarul fiind instrumentat de procurorul Victor Ponta, cu un prejudiciu de 12 milioane de dolari, iar decizia implicării statului român în această afacere ar fi fost luată prin două hotărâri de guvern semnate de foștii miniștri Petre Roman, Theodor Stolojan, Victor Stănculescu, Eugen Dijmărescu, Victor Babiuc și Florin Georgescu.

1999 – A încetat din viață Gheorghe Ionescu – Gion (23 februarie 1909 – 17 octombrie 1999)

Cântăreț de muzică ușoară, care a cunoscut succesul în Bucureștiul perioadei interbelice; stabilit în SUA din 1979.

2005 – Cooperarea ONU cu organizațiile regionale

A fost adoptat proiectul de rezoluție privind cooperarea ONU cu organizațiile regionale în menținerea păcii și securității internaționale (RCS/1631/2005), promovat de România în perioada când a deținut calitatea de membru nepermanent, ales, al Consiliului de Securitate (2004–2005). A fost prima rezoluție românească adoptată în Consiliul de Securitate și, totodată, prima din istoria acestui organ al ONU pe tema cooperării dintre ONU și organizațiile regionale.

2008 – A încetat din viață Gheorghe Pavelescu (18/31 martie 1915 – 17 octombrie 2008)

Etnolog și folclorist; autor a peste 200 de studii despre arta tradițională, folclor, magie populară și etnomedicină; profesor universitar la Cluj și Sibiu.

2010 – A încetat din viață Toró Tibor (16 iulie 1931 – 17 octombrie 2010)

Fizician, profesor la Facultatea de Matematică-Fizică a Universității Timișoara; membru și vicepreședinte al filialei Timișoara al Academiei Române; membru al Comitetului Național de Istorie și Filosofia Științelor din cadrul Academiei Române; și membru corespondent al Academiei Ungare de Științe.

2010 – A încetat din viață Mircea Ghițulescu (14 august 1945 ‒ 17 octombrie 2010)

Critic și istoric literar, cronicar dramatic, eseist și prozator.

 

Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial în România

2013 Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial. Călușari

Instituită în 2013 prin ordin al ministrului culturii, amintește de deschiderea spre semnare, la 17 octombrie 2003, a Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinței Generale a UNESCO de la Paris. Convenția este instrumentul legal prin care statele-părți își asumă obligația de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers, precum și tehnici legate de meșteșuguri tradiționale. Prin Legea nr. 410/29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenție, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, la 20 ianuarie 2006, țara noastră a devenit al 30-lea stat parte la Convenție, aceasta intrând în vigoare pe plan universal.

 

2015 – A încetat din viață Liviu Radu (20 noiembrie 1948 – 17 octombrie 2015)

Scriitor, publicist și traducător contemporan de science-fiction și fantasy.

2017 – A încetat din viață Nicolae Bria (12 septembrie 1927 – 17 octombrie 2017)

Specialist al mecanizării agriculturii, în domeniul culturii cartofului și a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, cânepă, in).

2018 – A încetat din viață Mandache Leocov (20 noiembrie 1928 – 17 octombrie 2018)

Botanist, director al Grădinii Botanice din Iași (1973–1990).

2020 – A încetat din viață Radu Călin Cristea (30 aprilie 1955 – 17 octombrie 2020)

Critic literar, scriitor, eseist și jurnalist: redactor la postul Radio Europa Liberă; membru al CNA.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită

1 comentariu la „17 Octombrie în istoria românilor