16 Ianuarie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Înființarea Casei de Economii – Sediul nou, din 1900, Palatul CEC

 

1816 – S-a născut Anton Mocioni

16 ianuarie 1816, Foeni, Banat – 6 decembrie 1890

Ofițer, politician, deputat în parlamentul de la Budapesta. Studiile superioare le-a făcut la Budapesta, apoi a intrat în armată. În 1841 s-a căsătorit cu văduva Iosefina Sztáray, (născută baroneasă Brudern) și a părăsit serviciul militar, ocupându-se un timp exclusiv de administrarea moșiilor de la Prisaca și Verpelet din Ungaria de Nord. În 1858 a cumpărat domeniul de la Bulci și mai apoi cel de la Curtici, în județul Arad. Alături de ceilalți membrii ai familiei Mocioni, s-a implicat în viața politică a românilor. Deputat timp de 10 ani în parlamentul de la Budapesta, a fost președinte al Clubului parlamentar al naționalităților și s-a constituit drept portavoce a doleanțelor naționale. Împreună cu Vincențiu Babeș a dus o campanie de restabilire a solidarității naționale în rândul fruntașilor români din Ungaria. A fost membru în toate congresele naționale bisericești din Banat. Împreună cu fratele său, Andrei Mocioni a făcut parte din delegația care a făcut demersurile pentru despărțirea ierarhică de biserica sârbească. A fost director și susținător material al Asociației naționale din Arad, a sprijinit așezămintele de cultură. A participat la înființarea băncii Albina din Sibiu, instituție care a stat la temelia organizării economice și financiare a românilor ardeleni.

1846 – S-a născut Iacob Lahovari

16 ianuarie 1846, București – 7 februarie 1907, Paris

General, diplomat și politician, fratele lui Alexandru și Ion Lahovari. În 1877 a fost numit șef de operațiuni al Marelui Cartier General, pentru deciziile luate în luptă fiind avansat la rangul de locotenent-colonel, „pentru serviciu excepțional în campanie”. S-a luptat și la Vidin, și la Plevna, iar la sfârșitul războiului, pe pieptul uniformei sale abia mai încăpeau decorațiile primite de la români și de la aliații ruși. Între 1885–1886, în grad de colonel, a condus Depozitul Științific de Război. A fost ministru al Afacerilor străine, de patru ori ministru de Război și șef al Marelui Stat Major. A făcut cea mai importantă reformă a armatei până în preajma primului război mondial. A reorganizat infanteria, a schimbat „flintele” cu cele mai bune puști ale vremii, Mannlicher, a triplat numărul regimentelor de cavalerie, a înființat în 1874 prima herghelie militară din țară la Nucet, Dâmbovița, a crescut numărul de regimente de artilerie. A avut curajul să elaboreze, în secret, un plan de război ofensiv pentru eliberarea Transilvaniei. Era totodată considerat „unul dintre cei mai abili diplomați de pe continent”.

1880 – Înființarea Casei de Economii

A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 12/16 ianuarie 1880 Decretul de înființare a Casei de Economie, instituție anexă, dar autonomă financiar, a Casei de Depuneri și Consemnațiuni, care administra economiile populației, garantate integral de către stat. În octombrie, același an, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și-a schimbat denumirea în Casa de Depuneri, Consemnațiuni și Economie (CDCE), care și-a început activitatea la 1 ianuarie 1881. Activitatea sa crescând rapid, în anul 1891 sediul deținut a devenit neîncăpator. La 8 iunie 1897, după demolarea primului sediu al Casei de Depuneri, s-a pus piatra de temelie a Palatului Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, noul sediu, Palatul CEC, fiind inaugurat în anul 1900.

1885 – Ziarul România liberă a devenit organ de presă al grupului junimist

Ziarul a apărut în perioada 15 mai 1877–14 iunie 1889 și a atras nume de prim rang ale culturii românești, printre colaboratorii săi fiind Mihai Eminescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, dar și fondatorul Societății Junimea, Titu Maiorescu. În câțiva ani de la lansare, România Liberă a devenit practic un ziar junimist, conferinţele lui Titu Maiorescu fiind expuse pe larg în paginile ziarului. A reprezentat grupul junimist intrat în Camere la alegerile din noiembrie 1884. Colaborarea junimiștilor la România liberă era înscrisă în programul ziarului încă din 16 ianuarie 1885, când se declara „organ de presă al grupului junimist din Partidul Conservator”.

1896 – Mitingul de solidaritate cu lupta românilor din Transilvania

A avut loc la București în data de 4/16 ianuarie, ocazie cu care a luat cuvîntul Vasile Lucaciu.

1918 – În Republica Democrată Moldovenească, s-a format Guvernul Daniel Ciugureanu

Pe 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței Republicii Democratice Moldovenești. Consiliul Director și-a schimbat denumirea în Consiliul de Miniștri, iar Prim-ministru al noii republici a devenit Daniel Ciugureanu. De fapt a fost o reconfirmare a funcției, fiind ales Prim-director în perioada 16/29 ianuarie–24 ianuarie/6 februarie 1918. A fost ultimul prim-ministru al republicii. În pragul Unirii Basarabiei cu România, Daniel Ciugureanu a participat la constituirea Parlamentului, la declararea autonomiei și la formarea guvernului Republicii Democratice Moldovenești, al cărui guvern a fost ales să-l conducă. Rolul lui Ciugureanu în Unirea Basarabiei cu România a fost crucial. Din acest motiv, sovieticii l-au condamnat la moarte, dar ruperea definitivă de Rusia a scăpat ultimul guvern de persecuție. După proclamarea independenței, Sovietele au început să înființeze în Basarabia grupe de teroriști, cu scopul de a destabiliza situația, fapt ce a fost aplanat prin intervenția Armatei Române, După unire, Ciugureanu a demisionat din funcția de premier al Basarabiei pentru a intra în guvernul României ca reprezentant al acesteia (conform condițiilor unirii, Basarabia urma să aibă asigurați 2 reprezentanți proprii în guvern). A fost ministru pentru Basarabia în patru guverne românești în perioada 9/22 aprilie 1918–30 noiembrie 1919. Răzbunarea sovietică l-a urmărit și în România: întemnițat de mai multe ori după începutul ocupației sovietice, a fost deținut în închisorile de la Jilava, Ocnele Mari și Sighet, unde și-a aflat sfârșitul.

1924 – S-a născut Dragoș Alexandrescu

16 ianuarie 1924, Constanța – 7 martie 2014

Compozitor, teolog, dirijor, bizantinolog și profesor universitar. A studiat muzica la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (1948–1954), beneficiind de îndrumările marilor profesori George Breazul, Ion Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Theodor Rogalski, Zeno Vancea, Harry Brauner, astfel că, la scurt timp după absolvire, a devenit profesor la Conservator. A absolvit și Facultatea de Agronomie din București (1949). A fost redactor șef la Biblioteca muzicală a Radiodifuziunii Române din București, profesor la catedra de Teorie-solfegiu la Conservatorul din București, diacon la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi din București. A fondat și a condus Cenaclul muzical din Constanța. A scris articole în Muzica, a susținut conferințe și comunicări științifice, a compus muzică pentru filme documentare. A fost membru onorific în Honorary Educational Advisory Board, din The American Biographical Institute, North Carolina, SUA. A compus muzică vocal-simfonică: Cantata pentru solo bas, cor și orchestră, Cantata independenței pentru bariton, cor mixt și orchestră, muzică simfonică: Doina și Ardeleana, Dobrogea, Adamclisi, muzică de cameră: Preludiu și fugă în stil preclasic, Baladă, Sonată, Trei miniaturi, muzică corală: Veniți să ne închinăm, în mi minor, După apostol în sol major, La râurile Babilonului – chinonic, Heruvic, ehul 8, Draga nenii, Mărioară, Sârba de la Oltina, Cântecel din Dobrogea, muzică vocală, prelucrări de folclor pentru orchestră populară, lucrări didactice, etc. A fost distins cu premiul Uniunii Compozitorilor (2004).

Dragoș Alexandrescu – Fericirile • Corala Bărbătească Ortodoxă Te Deum Laudamus, Dirijor Dan Mihai Goia

1927 – Prima audiție a Sonatei a III-a de George Enescu

Sonata a III-a pentru vioară și pian, în caracter popular românesc, op. 25, o compoziție de muzică de cameră, a fost scrisă în 1926 de George Enescu. Partitura, publicată în 1933, a fost dedicată amintirii violonistului Franz Kneisel. Este una dintre cele mai populare și, în același timp, cele mai respectate lucrări ale compozitorului. Premiera avut loc la Oradea, cu George Enescu la vioară și Nicolae Caravia la pian.

George Enescu – Sonata nr. 3 pentru vioară și pian în La minor, în caracter popular românesc • Vioară Gabriel Croitoru, Pian Valentin Gheorghiu

1927 – S-a născut Radu Paladi

16 ianuarie 1927, Storojineț, Bucovina, România/Ucraina – 30 mai 2013, București

Compozitor, pianist și dirijor, membru fondator al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1949). La Conservatorul de muzică din Cernăuți a studiat pianul cu Titus Tarnavski, a urmat cursurile Academiei Regale de Muzică și Arte Dramatice din București (1947–1956), unde a studiat cu Florica Musicescu, Leon Klepper, Paul Constantinescu și Theodor Rogalski. A scris muzică cultă de scenă, de film, corală, vocală, de cameră, simfonică, vocal-simfonică și concertantă. A fost lector și ulterior conferențiar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A susținut recitaluri camerale în calitate de pianist în România, Spania, Germania și concerte ca solist al propriului Concert pentru pian în primă audiție, cu Orchestra Filarmonică din Iași, apoi cu Orchestra Filarmonică din Botoșani și în înregistrarea acestei lucrări cu Orchestra Națională Radio. A deținut funcțiile de director și dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani, a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală.

Radu Paladi – Concert pentru pian și orchestră • Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Dirijor Theo Wolters, Solist Florin Paul

1928 – S-a născut Virgil Calotescu

16 ianuarie 1928, Dobroteasa, Argeș – 6 mai 1991, București

Prolific regizor de filme documentare și de ficțiune, multe dintre acestea realizate pe scenarii scrise de Francisc Munteanu. A absolvit în anul 1950 Facultatea de Istorie a Universității din București. Dintre filmele sale: Daruri smulse naturii, Aurul alb, Reconstituirea, România orizont ’64, Insula sclavilor, Eroii nu mor niciodată, Transfăgărășanul, Cetăți și biserici fortificate în Transilvania, Acțiunea „Autobuzul”, Buletin de București, Căsătorie cu repetiție.

Ana și hoțul (1981) • Gabriel Oseciuc, Carmen Galin, Amza Pellea, Dorina Lazăr, Radu Gheorghe etc.

1929 – S-a născut Ion Podoleanu

16 ianuarie 1929, Ulmu, Lăpușna, Basarabia, România/Republica Moldova – 7 iunie 2005, Chișinău, Moldova

Prozator, dramaturg, publicist. A absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, Facultatea de Filologie în 1951 și a susținut Doctoratul la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1951-1954). A fost profesor de Literatură universală la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”, redactor literar la Tinerimea Moldovei, Țăranul sovietic, Cultura Moldovei, Moldova socialistă, Chipăruș, Literatura și arta, instructor la Comitetul Central al partidului, secția cultură; vice președinte al Comitetului de Radiodifuziune și Televiziune din Moldova; consilier la Ministerul Culturii din Moldova; director la Teatrul Luceafărul și Teatrul Național „Mihai Eminescu”. A debutat în presă cu versuri, foiletoane, schițe și povestiri în anul 1949, iar debutul editorial a fost în 1963 cu volumele de schițe și proză Legenda Puterii și Din gura satului (1963), urmate de: Schițe și povestiri; Traverse (nuvele), Pe-un picior de plai, Creioane colorate, Pe-o gură de rai, Nemurire, Sacrilegiul, Urmașii dacilor și ai Romei. A fost distins cu titlul de Maestru Emerit în Artă (1983), laureat al Premiului de Stat (1978).

1932 – S-a născut Victor Ciocâltea

16 ianuarie 1932, București – 10 septembrie 1983, Manresa, Spania

Șahist, a primut titlul de Maestru internațional în 1957 și cel de Mare maestru internațional în 1978.A câștigat Campionatul național de șah al României în 1952, 1961, 1969, 1970, 1971, 1975 și 1979. A reprezentat România la 11 Olimpiade de șah între 1956–1982. Una din partidele sale memorabile a fost cea de la a XVI-a Olimpiadă de șah, de la Varna, Bulgaria, din 1962, în care l-a învins pe Bobby Fischer. A decedat la masa de șah în timpul unei partide din cadrul unui turneu de șah din Spania.

1934 – S-a născut Aurelian Segărceanu

16 ianuarie 1934 – 13 august 2018

Antrenor emerit de tenis. A fost unul dintre cei mai mari antrenori din istoria tenisului românesc el contribuind, de-a lungul timpului, la formarea unor nume importante pentru tenisul din țara noastră, de la Florența Mihai, Virginia Ruzici, Mariana Simionescu, Sever Dron sau Florin Segărceanu, și până la Irina Spîrlea, Cătălina Cristea sau Răzvan Sabău. În 2013, la Gala Așilor Tenisului Românesc, el a primit, din partea Federației Române de Tenis, Diploma de Excelență, „ca recunoaștere a întregii activități sportive”.

1940 – S-a născut Gheorghe Ioniță

16 ianuarie 1940, Piatra Neamț – 28 august 2017

Artist vizual, a abordat aproape toate genurile artei: pictura de șevalet și arta monumentală, fresca și mozaicul, sculptura, acuarela și grafica de șevalet, artele decorative etc. A urmat cursurile Liceului de Artă „Octav Bancilă” din Iași, și apoi pe cele ale Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, promoția 1964, la clasa maestrului Paul Miracovici. Au urmat 13 ani în învățământ, profesor de desen și pictură, în anul 1976 ocupând, în urma unui concurs, funcția de pictor la Studioul de Arte Plastice al Armatei, apoi șef al Studioului (1981–1995). A finalizat și studiile militare, devenind colonel al armatei române. A participat la expoziții naționale și internaționale, iar din 1976 a avut câteva expoziții personale în București.

Expoziția comemorativă Gheorghe Ioniță [Cercul Militar Național]

1942 – S-a născut Aurel Dragoș Munteanu

16 ianuarie 1942, Lăpușna, Basarabia, România/Republica Moldova – 30 mai 2005, New York, SUA

Prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1964). A fost asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, redactor la Contemporanul, România literară, Magazin, Tribuna școlii. A debutat în 1962 în presa literară din Cluj, cu reportaje și articole de critică literară, iar editorial, cu volumul de schițe și povestiri După-amiază neliniștită (1967), urmat de romane de analiză psihologică și cu implicații existențialiste: Singuri, Scarabeul sacru, Marile iubiri și o culegere de eseuri dedicate unor scriitori români și străini, Opera și destinul scriitorului. Unul dintre puținii disidenți români, a înfruntat direct regimul Ceaușescu. A fost primul director al TVR post-decembriste, ambasador al României în SUA, ambasador al României la ONU și președinte al Consiliului de Securitate ONU. S-a stabilit în SUA din 1994.

1944 – S-a născut Elena Ghirvu-Călin

16 ianuarie 1944, Bahna, Neamț – 2 mai 2013

Scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din București. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității din București, unde a obținut diploma de licență în 1967. În același an s-a căsătorit cu poetul Liviu Călin. A debutat în revista Luceafărul în 1966 cu două povestiri scurte de factură impresionistă. A colaborat le revistele Luceafărul, Amfiteatru, Viața Românească, publicând schițe și povestiri. În 1968 a debutat la Editura pentru Literatură cu două micro romane: Liliacul cânta în surdină și Ars Amandi.

1944 – S-a născut Radu Boruzescu

16 ianuarie 1944, Secuieni, Neamț

Actor și scenograf. A studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Secția Costume și Decor. După absolvire a colaborat cu regizori precum Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Șerban sau Petrică Ionescu. S-a stabilit în Franța în anul 1975, împreună cu soția sa, Miruna Boruzescu, creatoare de costume. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum Felix și Otilia, Cu mîinile curate, Duhul aurului. În Franța a lucrat cu Théâtre National de Chaillot, Comédie-Française, Opéra National de Paris și la Festivalurile de vară de la Aix-en-Provence și Avignon, în America de Nord cu Metropolitan Opera (New York), Arena Stage Theater (Washington, DC), Lyric Opera (Chicago) și Vancouver Opera, în Europa Occidentală la Festivalul Maggio Musicale (Florența), Festivalul Spoleto, De Nederlandse Opera (Amsterdam), Théâtre Royal de la Monnaie (Bruxelles), Vlaamse Opera (Antwerpen), Grand Théatre de Genève, Opera din Bonn și Münchner Kammerspiele.

Nocturne cu Radu Boruzescu [TVR1]

1945 – S-au semnat la Moscova primul acord economic româno-sovietic și convenția sovieto-română

În urma Convenției de Armistițiu din 12 septembrie 1944, care stabilea, la art. 11, reparațiile de război datorate de România Uniunii Sovietice (300 de milioane de dolari), s-a semnat la Moscova, în urma tratativelor purtate de o delegație română condusă de Gh. Gheorghiu-Dej, Convenția economică asupra mărfurilor pe care România urmează să le livreze în compensarea daunelor cauzate de către România Uniunii Sovietice prin operațiunile militare și ocuparea teritoriului sovietic, prin care s-au stabilit cantitățile de mărfuri ce urmau să fie livrate sovieticilor, în contul despăgubirilor de război. Livrările au fost eșalonate pe 6 ani (12 septembrie 1944–12 septembrie 1950) în părți egale de câte 50 de milioane anual. Sovieticii au înființat la București Direcția Livrărilor din România, cu privilegii diplomatice, inclusiv imunitate, comunicare prin cifru și curieri diplomatici. „Numai între 12 septembrie 1944–31 martie 1947, jaful sovietic a atins suma de 1.500 miliarde de dolari despăgubiri, plus întreținerea trupelor sovietice, rechiziții și altele” [Costin Scorpan – Istoria României. Enciclopedie].

1946 – George Călinescu a susținut lecția de deschidere a cursurilor sale la Facultatea de Litere

Sensul clasicismului a fost o lecție expozitivă, ținută la deschiderea cursului Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică, la Facultatea de Litere a Universității din Bucuresti, la 16 ianuarie 1946.

1946 – A încetat din viață Paul Cretzoiu (25 decembrie 1909, București – 16 ianuarie 1946, București)

Botanist și micolog, cu specializare pentru briofite, lichenofite, pteridofite și spermatofite

1947 – S-a născut Sebastian Reichmann

16 ianuarie 1947, Galați

Poet. S-a înscris la Facultatea de Electronică din Institutul Politehnic București, la care a renunțat după doi ani. A devenit student la Facultatea de Filosofie a Universității București, de unde a fost exmatriculat după un semestru. A revenit la secția de Sociologie a aceleiași facultăți, pe care a absolvit-o. A debutat publicistic în 1966 cu poezie în suplimentul Povestea vorbii al revistei Ramuri din Craiova, condus de Miron Radu Paraschivescu și editorial în 1969 cu volumul de versuri Geraldine. A colaborat, cu poeme și traduceri, la revistele: Ramuri, Amfiteatru, Luceafărul, Contrapunct, România literară, Observator cultural etc. În 1972 a emigrat în Israel, în anul următor a ajuns în Franța, unde s-a stabilit. A urmat cursuri la Universitatea din Vincennes, s-a specializat în sociologie, criminologie, psihanaliză, a frecventat cercurile suprarealiste europene și americane, a început să scrie în limba franceză. Între timp, a publicat în reviste de poezie din Franța, Germania, SUA: Talisman, Poesie, Poesie 95. Exquisite Corpse, Two Lines, Herzatacke etc.

1948 – Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală bulgaro-română

Semnat la București la 16 ianuarie 1948, a fost votat de Marea Adunare Națională la 20 ianuarie și publicat în Monitorul Oficial nr. 25/31 ianuarie 1948.

1948 – S-a născut Catrinel Paraschivescu

Ecaterina Paraschivescu; 16 ianuarie 1948, București

Actriță de teatru și film. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. În timpul studenției, a fost membră a trupei de la Teatrul Studențesc Podul, condus de Cătălin Naum. A debutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, după care a jucat la Teatrul „Nottara” din București. Dintre filmele sale: Răpirea fecioarelor, Fântâna Blanduziei, Punga cu libelule, La răscrucea marilor furtuni, Baloane de curcubeu, Lişca, Ochii care nu se văd.

Lişca (1983) • Ecaterina Nazare, Remus Mărgineanu, Valentin Teodosiu, Virginia Rogin, Catrinel Paraschivescu, Petre Nicolae etc.

1951 – S-a născut Radu Gheorghe

16 ianuarie 1951, Tulcea

Actor de teatru și film, ale cărui modalități de exprimare artistică cuprind actoria, pantomima, interpretarea muzicală vocală și instrumentală (vioară, chitară și flaut). A studiat vioara la școala de muzică, timp de 12 ani. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București în 1975, la clasa Sanda Manu – Octavian Cotescu. De asemenea, a absolvit cursurile de Pantomimă și Music-hall ale aceluiași institut. A debutat în 1975, în piesa Ferma de Eugene O’Neill. A jucat pe scenele teatrelor: Național, „Bulandra”, Țăndărică, Mic, Foarte Mic, Teatrul de Artă București. A interpretat numeroase roluri în teatru, film, teatrul de televiziune și teatrul radiofonic. Maestru al improvizației, este unul din promotorii genului Stand-Up Comedy în România. A jucat în filme ca: Decolarea, Iarba verde de acasă, Mireasa din tren, Ana și hoțul, Căsătorie cu repetiție, Lotus, Fața nevăzută a… Lunii, Interpretul. A fost distins cu Premiul de interpretare al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF), pentru rolul din filmul Lotus (2005), titlul de Senior al teatrului și filmului românesc (2011) etc. În prezent, om de afaceri, producător, scenarist și actor, joacă pe cele mai mari scene ale teatrelor din București.

Pastila de stand-up comedy cu Radu Gheorghe la Teatru la Cinema

1966 – Premiera filmului Duminica la ora 6

Film dramatic psihologic de dragoste, regizat de Lucian Pintilie. Scenariul a fost scris de Ion Mihăileanu (Mordechai Buchman) și Lucian Pintilie. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Irina Petrescu, Dan Nuțu, Graziela Albini, Eugenia Popovici, Constantin Cojocaru și Ștefan Bănică. Filmările au avut loc în perioada 11 ianuarie–22 mai 1965. Filmul a câștigat Premiul special al juriului la Festivalul de la Mar del Plata (4 martie 1966).

Duminica la ora 6 (1965)

1977 – A încetat din viață Călin Popovici (4 octombrie 1910, Galați – 16 ianuarie 1977, București)

Astronom, astrofizician și geodez; a coordonat editarea Dicționarului de astronomie și astronautică; membru post-mortem al Academiei Române

1981 – A încetat din viață Cornel Coman (14 iunie 1936, Vizantea-Livezi, Vrancea – 16 ianuarie 1981, București)

Actor cu o activitate foarte bogată în teatru, TV și filme; a jucat la Teatrul „Bulandra”

1991 – S-a născut Cătălina Preda

Georgiana Cătălina Preda; 16 ianuarie 1991, Plopeni

Handbalistă care evoluează pe postul de extremă dreapta. A început handbalul de la 12 ani la echipa HC Activ Plopeni. A jucat la CSM Ploiești, CS Măgura Cisnădie (pentru care a înscris 44 de goluri), HC Dunărea Brăila (Medalie de argint în Liga Națională 2017; Medalie de bronz la Cupa României 2018). În 2015 a fost convocată la echipa de senioare a României care a luat parte la Universiada de vară de la Gwangju (Coreea de Sud). A participat cu echipa României la Campionatul Mondial Universitar din Spania (2016), unde a obținut medalia de argint, înscriind 12 goluri pe durata competiției.

1994 – A încetat din viață Jean Ionescu (9 iunie 1928, Constanța – 16 ianuarie 1994)

Actor de teatru și film; director al Teatrului de Stat din Constanța (1957–1969 și 1972–1983)

1995 – A încetat din viață Ștefan Popescu (20 iulie 1912, București – 16 ianuarie 1995, București)

Poet, prozator și traducător; redactor la Radio București

2003 – A încetat din viață Andrei Codarcea (5 august 1925, Miercurea Ciuc – 16 ianuarie 2003, Middletown, Connecticut, SUA)

Actor de teatru și film; a jucat la Teatrul Mic din București; a emigrat în America în anul 1990

2005 – Adriana Iliescu a născut la 67 de ani

Adriana Iliescu, fost profesor universitar de Literatură română și autoare de povești pentru copii, a dat naștere unei fetițe, la vârsta de 66 de ani și 320 zile, la Maternitatea Giulești, cu concursul dr. Bogdan Marinescu. În urma fertilizării in vitro, a rămas însărcinată cu tripleți. După trei săptămâni, unul dintre embrioni și-a încetat dezvoltarea și a murit. Feții rămași, ambii de gen feminin, au cântărit doar 1,45 și respectiv 0,69 kg după 33 de săptămâni de sarcină, însă după complicații ulterioare, cel mic a murit. Deși doctorii doreau să realizeze o naștere prin cezariană la scurt timp după a 34-a săptămână, moartea unuia dintre gemeni a dus la nașterea prematură. Bebelușul supraviețuitor a rămas în spital încă șase săptămâni. Până la 29 decembrie 2006 era cea mai vârstnică femeie din lume care a dat naștere unui copil.

2008 – A încetat din viață Sorin Stati (1 februarie 1932, București – 16 ianuarie 2008, Paris)

Lingvist; stabilit în Italia în 1971; profesor universitar de limba și literatura română la Facultatea din Padova și la Facultatea de Litere din Veneția; membru de onoare al Academiei Române

2013 – A încetat din viață Valeriu Popescu (4 noiembrie 1924 – 16 ianuarie 2013, București)

Medic pediatru și profesor universitar; președintele Asociației Medicale Romȃne; președintele Societǎții Romȃne de Pediatrie; redactor șef al Revistei Romȃne de Pediatrie dar și președinte al Congreselor Naționale de Pediatrie

2016 – A încetat din viață Theodor Danetti (Dodel Daneti, 23 august 1926, Corabia – 16 ianuarie 2016, București)

Actor de teatru și film, a jucat la Teatrul de Stat din Baia Mare, Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț, Teatrul Evreiesc și Teatrul „Bulandra” din București

2017 – A încetat din viață Janina Ianoși (Jeanina-Maria Calfe-Jánosi; 12 iulie 1930, București – 16 ianuarie 2017, București)

Traducătoare, eseistă; profesoară de Filosofie și de Limbi străine la Universitatea din București; soția filosofului Ion Ianoși

2018 – Demisia premierului Mihai Tudose

Guvernul PSD condus de Mihai Tudose a funcționat între 29 iunie 2017–29 ianuarie 2018. Din cei 27 de miniștri, 16 au făcut parte și din Guvernul Sorin Grindeanu, demis de parlament în urma unui conflict între premier și Liviu Dragnea. A operat modificări în sistemul fiscal, crescând contribuțiile la asigurările sociale, dar a renunțat să mai promoveze prin ordonanță de urgență modificările legislației penale care au atras nemulțumirea maselor populare și a lăsat Parlamentul să-și asume operarea lor. Prim-ministrul Mihai Tudose a demisionat la 16 ianuarie 2018, după doar șapte luni în funcție, din cauza disputelor interne în PSD, antrenând căderea guvernului său.

2019 – A încetat din viață Adrian Berinde (4 mai 1958, Oradea – 16 ianuarie 2019, Germania)

Cântăreț de muzică folk, compozitor, textier, poet și pictor

2020 – A încetat din viață Alexandru Szabo (6 octombrie 1947, Arad – 16 ianuarie 2020)

Pictor și grafician, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Fliala Maramureș

2022 – A încetat din viață Virgil Pleșca

1953 – 16 ianuarie 2022

Antrenor emerit de polo; președinte al comisiei de organizare competiții, legitimare și clasamente din cadrul Federației Române de Polo. De-a lungul carierei de antrenor, Pleșca a activat în cadrul Clubului Sportiv Școlar Triumf și la naționalele României de juniori, ca pe urmă să facă trecerea către postul de antrenor federal, pe care l-a ocupat în perioada 1994-2015. Ulterior din 2015 și până în prezent a ocupat poziția de președinte al comisiei de organizare competiții, legitimare și clasamente din cadrul Federației Române de Polo.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită