~ Personalitatea zilei* ~

 

Panait Istrati

10 august 1884 Brăila – 16 aprilie1935, București

 

Panait Istrati (Gherasim Istrati) a fost scriitor de limbă română și franceză, supranumit „Maxim Gorki al Balcanilor”, dar și „scriitorul vagabond”, „scriitorul zugrav”, „scriitorul fără şcoală” sau „haimanaua autodidactă”…

S-a născut ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis, grec chefalonit, pe care nu l-a cunoscut. Nu a fost atras prea mult de școală, fiind chiar repetent doi ani în școala primară din Baldovinești.

Născut în Brăila precupeților și negustorilor de toate națiile – greci, evrei, turci, arabi, armeni etc., viitorul mare scriitor al românilor a muncit de copil, încercând de toate; ucenic la plăcintăria lui Kir Nicola, la Pescăriile Statului, la Atelierele Docurilor Portuare, la o fabrică de frânghii, portar de noapte la un hotel, mecanic, lăcătuș, cazangiu, revoluționar socialist, publicist și așa mai departe.

Atunci când nu i-a mai ajuns Brăila, cât era ea de mare și de populată, „și-a luat lumea în cap”, fiind cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român.

Panait Istrati 75

Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. În toată aceasta perioadă, a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână, fiind atras de literatură.

Primele încercări literare, din 1906, reprezintă publicistică în presa muncitorească din România, articolul de debut fiind Hotel Regina în revista România muncitoare, în care relata un episod de exploatare a unui chelner de către patronul unui restaurant, fiind chiar el angajat acolo. Acest comportament de om revoltat a fost definitoriu pentru toată cariera lui publicistică și literară. Între 1910–1912 a publicat, în aceeași revistă, primele povestiri: Mântuitorul, Calul lui Bălan, Familia noastră, 1 Mai. A colaborat și la alte ziare: Viața socială, Dimineața, Adevărul etc. S-a apropiat de cercurile socialiste.

Panait Istrati, Bilili și Nikos Kazantzaki în Ukraina 1928

I-a plăcut mult să călătorească, drumurile l-au purtat la Constantinopol, Alexandria, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne.

În 1920 s-a stabilit pe Coasta de Azur, unde, în pragul sinuciderii, din cauza singurătății și sărăciei, a scris confesiunea Ultime cuvinte dedicată lui Romain Rolland. Nu a trimis-o, a încuiat-o într-un cufăr. Pe 3 ianuarie 1921 și-a tăiat gâtul cu un brici, în parcul Albert din Nisa. A fost internat și salvat, iar scrisoarea, găsită în buzunarul său, a ajuns la Romain Rolland, trimisă de poliție la ziarul L’Humanité. În martie, Romain Rolland i-a scris pentru prima dată, fiind începutul unei voluminoase corespondențe.

Cosma Teatru radiofonic • Ion Marinescu, Sandu Sticlaru, Ernest Maftei, Florian Pittis, Mircea Albulescu etc.

Povestirea Chira Chiralina a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată de Romain Rolland, care-i scria: „Dragă prietene, nu mai aștept să-mi găsesc timpul necesar să-ți răspund. Nu mai pot aștepta, după ce am devorat Chira Chiralina în toiul nopții… Trebuie să-ți spun numaidecât. E formidabilă!”.

Chira Chiralina Teatru radiofonic • Cu: Rodica Sanda Ţuţuianu, Eugenia Eftimie, Octavian Cotescu,  Dinu Ianculescu, Vasile Lupu, Dan Damian

A publicat apoi romanele: Ciulinii Bărăganului, Nerantzula, Les Récits d’Adrien Zograffi (Poveștile lui Adrian Zograffi), Codine (Codin). A publicat zeci de romane, atât în română cât și în franceză, iar operele sale au fost traduse în peste 30 de limbi.

Neranțula Teatru radiofonic • Carmen Galin, Adrian Pintea, Ica Matache, Dorina Lazăr, Boris Petroff, Dan Condurache, Ruxandra Sireteanu, Răzvan Ionescu etc.

A fost căsătorit de trei ori, prima nevastă fiind văduva liderului mișcării socialiste, Ștefan Gheorghiu, bun prieten al acestuia. S-a stins din viață la 51 de ani, singur și bolnav de tuberculoză, la sanatoriul Filaret din București.

Mai mult: Panait Istrati [Wikipedia]

 

Ciulinii Bărăganului (film franco-român, 1957) • Regia Louis Daquin. Cu: Nuță Chirlea, Ana Vlădescu, Florin Piersic, Nicolae Tomazoglu, Clody Bertola

 

***** [In English] *****

Panait Istrati

10 August 1884, Brăila – 16 April 1935

 

Panait Istrati was a Romanian writer of French and Romanian expression, nicknamed The Maxim Gorky of the Balkans.

His first attempts at writing date from around 1907 when he started sending pieces to the socialist periodicals in Romania, debuting with the article, Hotel Regina in România Muncitoare (Working Romania).

Mihail Teatru radiofonic • Adrian Pintea, Florian Pittiș, Tatiana Iekel, Ștefan Sileanu, Virginia Mirea, Marcel Iureș, Valentin Uritescu, Matei Alexandru, Monica Ghiuță, Mihai Mereuță etc.

In 1923 Istrati’s story Kyra Kyralina (or Chira Chiralina) was published with a preface by Romain Rolland. It became the first in his Adrien Zograffi literary cycle. Rolland was fascinated with Istrati’s adventurous life, urging him to write more and publishing parts of his work in Clarté, the magazine that he and Henri Barbusse owned. The next major work by Istrati was the novel Codine.

Codin (1963) •  Alexandru Virgil Platon, Răzvan Petrescu, Françoise Brion, Eliza Petrăchescu, Mișu Fotino etc.

Istrati was first noted for the depiction of one homosexual character in his work.

More on: Panait Istrati [Wikipedia]

*****

 

Români care au schimbat lumea: Panait Istrati [TVR1]

 

#PanaitIstrati #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită