~ Personalitatea zilei* ~
Ernest Maftei
6 martie 1920, Prăjești, Bacău – 19 octombrie 2006, București
Ernest Maftei a fost actor de teatru și film, dar și epigramist.
A frecventat Școala Normală din Bacău, fiindcă tatăl său dorea ca fiul lui să îmbrățișeze această carieră. Ca elev, a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi și manifesta reale înclinații către pictură. Începând din clasa a V-a până în clasa a opta, a jucat în spectacole de teatru, în trupa școlii, fiind distribuit chiar și în unele roluri feminine. Tot aici a aderat la Frăția de Cruce (FDC), organizație anticomunistă a tineretului național-creștin, al cărei lider a devenit la vârsta de 17 ani. În același an a participat la tabăra FDC de la Carmen Sylva (Eforie Sud), iar un an mai târziu, a fost arestat de autoritățile dictaturii regelui Carol II, fiind Încarcerat în lagărul de la Vaslui, unde a asistat la executarea câtorva zeci de membri ai Partidului Totul pentru Țară.
A fost membru al Mișcării Legionare, iar când a fost instaurată Legiunea Arhanghelului Mihail la putere, Ernest a fost desemnat responsabil pe 4 județe, la doar 21 de ani (1941). În momentul în care a primit ordin de la București să ridice 136 de evrei suspectați de activități comuniste și subversive, el i-a preluat pe toți cei din listă și i-a ascuns la Prăjești, unde i-a angajat la cariera de piatră care aparținea tatălui său. În urma acestei acțiuni, tatăl său a fost arestat mai târziu și încarcerat.
Între 1941–1945 a urmat Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Iași, perioadă în care a studiat și vioara. În aceeași perioadă a fost arestat și condamnat de autoritățile antonesciene pentru activitatea de membru în FDC. Ca deținut politic, a fost închis în penitenciarele din Galați, de la Jilava și Văcărești. Judecat de patru ori pentru apartenență la Mișcarea Legionară, a fost achitat de fiecare dată, mulțumită intervențiilor evreilor salvați de el și care au depus mărturii pentru a-l ajuta.
A debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa Zece milionari la Teatrul Muncă și lumină, o filială a teatrului lui Victor Ion Popa.
Ciulinii Bărăganului (1958) • Regia Louis Daquin. Cu: Clody Bertola, Marcel Anghelescu, Mihai Berechet, Florin Piersic, Tudorel Popa, Ernest Maftei (Pavel), Constantin Ramadan, Maria Tănase etc.
După război a fost șomer, fiind hăituit pentru orientarea sa politică. A jucat apoi la Iași, unde, timp de doi ani, a fost distribuit în spectacole regizate de Victor Ion Popa, care a fost cel de la care a învățat meseria de actor. A fost arestat și condamnat și de regimul comunist.
Puterea și adevărul (1971) • Regia: Manole Marcus. Cu: Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Octavian Cotescu, Lazăr Vrabie, Irina Gărdescu, Ernest Maftei (moș Nichifor), Nineta Gusti etc.
A jucat la Teatrul Poporului sub un nume fals, Erman Valahu. A făcut-o atât de bine încât a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I, la care a fost nevoit să renunțe pentru a nu se deconspira.
Debutul cinematografic l-a avut în filmul Răsună valea. A jucat în pelicula Nepoții gornistului de Dinu Negreanu, s-a afirmat în cinematografie în rolul secretarului de partid Anghel, în Desfășurarea, regia Paul Călinescu, prima ecranizare a unei opere semnate Marin Preda, în care a jucat alături de Colea Răutu, Ștefan Ciubotărașu și Fory Etterle, primul film ale cărui interioare sunt filmate, parțial, pe platourile studioului de la Buftea. A urmat o carieră impresionantă în cinematografie, cu peste 200 de roluri, din care un sfert au fost roluri principale. Se spune că, în anii săi de glorie, făcea și câte opt filme pe an, iar onorariul pentru un rol ajunsese să depășească 40.000 de lei.
Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România.
A refuzat oferta de a juca într-o telenovelă românească, în ciuda onorariului impresionant de 300 euro pe zi, considerând-o o producție mediocră. La fel, a refuzat premiul „Cel mai bun român” pe anul 2005, declarând că între cei nominalizați se numărau personaje sumbre ale politicii ultimilor 16 ani și pseudovedete ale emisiunilor TV de nivel submediocru.
Dincolo de nisipuri (1974) • Regia: Radu Gabrea. Cu: Dan Nuțu, George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta, Gina Patrichi, Ernest Maftei (Titi Șorici), Gheorghe Dinică, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Mitică Popescu etc.
A fost atât urmărit de Securitate, cât și colaborator al acesteia, fiind constrâns să semneze un angajament în 1959, primind numele conspirativ „Mateescu“. A reușit să-și salveze cariera fără a-și trăda conștiința – în 1967, în referatul „cu propunere de încetare a legăturii cu informatorul «Mateescu»“, se preciza că „în toată această perioadă acest informator nu a furnizat niciun material care să prezinte interes pentru organele de Securitate […] A fost necesar să treacă 9 ani de zile ca să constatăm că-l ținem inutil în rețea!“ ☺ .
A participat activ la evenimentele din 21 decembrie 1989 apărând în fața demonstranților cu un steag fără stemă și a rămas în stradă până la finalizarea evenimentelor. A participat la protestele din iunie și a fost bătut și lăsat inconștient pe malul Dâmboviței fiind salvat ulterior de un trecător.
Osînda (1976) • Regia Sergiu Nicolaescu. Cu: Amza Pellea, Ernest Maftei (Petrache Sava), Gheorghe Dinică, Ioana Pavelescu, Sergiu Nicolaescu, Emmerich Schäffer, Mihai Mereuță, Aimée Iacobescu, Alexandru Dobrescu
Imediat după Revoluție, în perioada regimului lui Ion Iliescu, Bădia a suferit persecuții mai mari decât în perioada lui Ceaușescu. A fost o prezență permanentă la manifestațiile de stradă din acea perioadă, îndemnând tineretul să lupte împotriva comuniștilor care își consolidau puterea. În timpul mineriadei din 1990, la 14 iunie, a fost ridicat de acasă de cinci indivizi deghizați în mineri, a fost bătut și aruncat pe malul Dâmboviței, unde a zăcut inconștient circa șapte ore, înainte de a fi salvat de un trecător care l-a transportat la spital…
În august 1991, postul de radio german Deutsche Welle făcea publică o listă a celor mai periculoși anticomuniști, realizată de autoritățile comuniste de la București, în vremea totalitarismului. Ernest Maftei dădea o replică savuroasă la această știre: „Hai că-s porci! Tocmai pe locul cinci și nu pe primul?”.
Vlad Țepeș (1979) • Regia Doru Năstase. Cu: Ștefan Sileanu, Ernest Maftei (Mânzilă), Emanoil Petruț, Teofil Vâlcu, George Constantin, Ion Marinescu
A fost un mare admirator al farmecului feminin și a fost căsătorit o singură dată – și-a cunoscut soția în primul an de facultate, având un fiu, Gheorghiță Maftei, un artist plastic cunoscut.
A publicat volumul de versuri Autografe, a scris piese de teatru, precum Răzeșii lui Bogdan și este autorul unor remarcabile epigrame. A avut și propria emisiune TV, Ferma, la TVR2.
A primit premiul UCIN la împlinirea a 50 de ani de cinematografie, iar din partea consiliului director al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România Diploma de recunostință pentru contribuția la dezvoltarea artei și culturii naționale. A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer (2004).
Tusea și junghiul (1992) • Regia Mircea Daneliuc. Cu: Olga Tudorache, Ernest Maftei, Cecilia Bârbora
A plecat la Domnul, la vârsta de 86 de ani și își găsește odihna veșnică la Cimitirul Bellu din București. Prietenul său de-o viață, Colea Răutu, declara: „Mi-a fost ca un frate. Amândoi am venit în Capitală din provincie și de atunci am fost de nedespărțit. Nu l-am văzut niciodată supărat sau trist, era un gospodar desăvârșit, dar mai presus de toate – un actor adevărat și un poet bun”.
Mai mult: Ernest Maftei [Wikipedia]
Dumbrava minunată (1980) • Regia Gheorghe Naghi, scenariul Draga Olteanu Matei după povestirea omonimă de Mihail Sadoveanu. Cu: Diana Muscă, Ernest Maftei, Elena Drăgoi, Florina Cercel, Matei Alexandru, Cezara Dafinescu
***** [In English] *****
Ernest Maftei
6 March 1920, Prăjești, Bacău – 19 October 2006, București
Ernest Maftei was a Romanian theater and film actor and epigramist. He appeared in more than seventy films from 1953 to 2006.
He attended the Conservatory of Music and Dramatic Art in Iași, during which he also studied the violin (1941–1945).
He debuted as an actor in the role of a banker, during his student days, in the play Zece milionari at the Theatre Muncă și lumină (Work and Light) in Iași.
*****
Meandre (1967) • Regia: Mircea Săucan. Cu: Margareta Pogonat, Mihai Pălădescu, Dan Nuțu, Ernest Maftei (Constantin), Ana Szeles etc.
#ErnestMaftei #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality
---------- *Ediție revizuită și adăugită

Pingback: Panait Istrati
Pingback: Dinu Cocea
Pingback: 28 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: 2 Februarie în istoria românilor
Pingback: 8 Februarie în istoria românilor
Pingback: 14 Februarie în istoria românilor
Pingback: Ion Creangă
Pingback: Gina Patrichi
Pingback: 14 Iunie în istoria românilor
Pingback: 19 Iunie în istoria românilor
Pingback: Olga Tudorache
Pingback: 19 Octombrie în istoria românilor
Pingback: Lucian Pintilie
Pingback: 11 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: 11 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: 15 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: Amza Pellea
Pingback: 5 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: 12 Martie în istoria românilor
Pingback: Camil Petrescu
Pingback: 21 Aprilie în istoria românilor
Pingback: 22 Mai în istoria românilor
Pingback: 4 Iunie în istoria românilor
Pingback: 13 August în istoria românilor
Pingback: 27 August în istoria românilor
Pingback: 7 Octombrie în istoria românilor
Pingback: Liviu Ciulei