29 Noiembrie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Bătălia pentru București. Atac al vânătorilor germani la Finta Mare – desen de Albert Reich

 

1474 – Prima scrisoare a Voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare, către Papa Sixtus al IV-lea

La 29 noiembrie 1474, domnul Moldovei Ștefan Cel Mare, a adresat Papei de la Roma, Sixtus al IV-lea o scrisoare cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. După ce turcii (cu ajutor de la valahi) au fost bătuți crunt de moldoveni în repetate rînduri, a devenit limpede că Imperiul Otoman, ajuns în culmea puterii sale, nu putea accepta o țară mică precum Moldova în calea întinderii sale, fiind de așteptat o încleștare puternică. Ștefan cel Mare s-a adresat papei Sixt al IV-lea, propunînd organizarea unei coaliții creștine antiturcești.

„Preasfinte întru Hristos părinte și Doamne, Preamilostive Doamne al nostru. Facem cunoscut Sanctității Voastre, cum că Prealuminatul Principe Assan-Beg și-a trimis la noi soli, cerându-ne ca dimpreună cu ceilalți Principi ai Creștinătății să ne pregătim bărbătește de război împotriva Otomanului și a înfiorătoarei lui puteri. Pentru aceea, o încredințăm pe Sanctitatea Voastră că noi suntem dintotdeauna pregătiți cu toată simțirea, țintind a ne lupta din răsputeri până la izbândă pentru Creștinătate. […] Cum prea bine știm, totul stă în vrerea Sanctității Voastre. O îndemnăm dară, pe Sanctitatea Voastră ca dimpreună cu ceilalți Preaputernici Regi și Principi să lucreze astfel încât să nu fie călcată în picioare Creștinătatea de păgânii cei multperfizi, ca și noi, nu de unii singuri, ci, dimpotrivă, cu ajutorul acestor Principi să fim în stare a-i învinge. Din cetatea noastră Vaslui [ex oppido nostro Vaslui], în ziua de 29 noiembrie 1474.  

Al Sanctității Voastre preasupus Ștefan Voievod, Domn al pământurilor Moldovei [Stefanus Vaivoda, Dominus Terrarum Moldaviensium].

Preasfântului întru Hristos Părinte și Domn, Domnului Papă Sixtus al IV-lea, Domnului nostru Preamilostiv”.

Corespondența ulterioară conține câteva scrisori datate 20 martie 1476, 29 martie 1476, 3 aprilie 1476, 9 aprilie 1476 și 13 ianuarie 1477. Ele ilustrează aspecte de politică internă și externă patronate de cele două personalități, cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. Corespondența a fost fără rezultat, Papa urmărind doar convertirea Domnului Moldovei la catolicism. Moldova și domnul ei Ștefan al III-lea au rămas singuri în fața hoardelor turcești și ale sateliților acestora.

Mai mult: Ștefan cel Mare scrie papei Sixt al IV-lea despre propunerile lui Uzum Hassan (1474) [Tipărituri vechi românești]

1784 – Răscoala țărănească condusă de Horea, Cloșca și Crișan:

La 29 noiembrie trupa de 70 soldați comandați de maiorul Dolcinengo a fost atacată la Lupșa și respinsă cu pierderi. Locotenentul Mesterhazi a pornit din Zlatna în ajutor, cu o trupă de 10 soldați. Au fost uciși sau răniți, câțiva scăpând cu fuga. În aceeași zi, la Ilia s-a adunat un mare număr de răsculați români, împotriva cărora a pornit sublocotenentul Teleky cu 24 soldați, care însă nu au putut face față din cauza inferiorității numerice și s-au retras, cerând ajutor urgent. Tot atunci românii au atacat Roșia Montană, însă opunându-se minerii înarmați, localitatea nu a suferit pagube ca în ridicarea anterioară. În același timp, armata austriacă a atacat Ponorul și Râmețul. Vicecolonelul Schultz, cu 143 infanteriști și 68 husari secui, după ce a încercat să îi aducă la supunere cu vorba bună pe cei 1.000 țărani români înarmați care i se opuneau, s-a retras la Cacova după o luptă soldată cu un mort și 15 răniți, provocând răsculaților 17 morți și luându-le trei prizonieri. Locotenentul Probst, pornit în ajutor la ordinul vicecolonelului cu 40 de cavaleriști, a fost hărțuit cu focuri de armă tot timpul drumului și s-a retras la Zlatna, considerând prea periculos să se aventureze mai departe cu atât de puțini oameni. În dimineața zilei de 29 noiembrie o patrulă de 9 husari, trimisă de căpitanul Richard de la Zlatna avea misiunea să patruleze la Mogoș și Valea Mămăligani, dar a fost atacată cu focuri de pușcă de către români. Fără a suferi pierderi, a fost nevoită să se retragă din cauza inferiorității numerice. O altă patrulă de husari, venind de la Trascău, a fost atacată de români, un husar ucis, iar restul capturați.

1836 – S-a născut Eugeniu Carada

29 noiembrie 1836, Craiova – 10 februarie 1910, București

Economist, om politic și scriitor, fondatorul Băncii Naționale a României. A absolvit studiile liceale la Colegiul Național din Craiova, iar apoi a frecventat pentru o foarte scurtă perioadă cursurile de la Collège de France unde a fost influențat de Michel Chevalier și Edgar Quinet. La întoarcerea în țară, la numai 18 ani, s-a alăturat luptei pentru democrație, informând revoluționarii exilați asupra stării lucrurilor și împărțind broșurile acestora în țară. A compus canțonete cu caracter politic, jucate pe scenele craiovene. Liviu Rebreanu spunea despre Carada că și-a „început viața cu versuri și a sfârșit-o cu poezia cifrelor”. Alături de C.A. Rosetti, Ion C. Brătianu și alți politicieni ai vremii, a pus bazele presei și economiei românești. A avut contribuții importante în Unirea de la 1859, Independența de la 1877, a redactat, alături de I.C. Brătianu, Constituția din 1866 și a susținut, atât financiar cât și moral, lupta românilor din teritoriile asuprite. De asemenea, a fost un scriitor și jurnalist talentat, scriind articole, piese de teatru și poezii. A înființat, împreună cu I.C. Brătianu, Banca Națională a României, în 1880. Nu a acceptat funcția de Guvernator, într-un final a devenit director. A mers el însuși la Paris pentru a supraveghea tipărirea biletelor, a organizat numeroase filiale și centre în toată țara, a finanțat numeroase persoane, asigurând dezvoltarea unei burghezii autohtone. A lucrat în cadrul Băncii mai mult de 30 de ani, asigurându-i o organizare care s-a păstrat în timp. Și-a investit o mare parte din avere în lupta românilor din Transilvania. A subvenționat ziare, reviste și cărți, a contribuit la construirea unor școli și biserici, a plătit cauțiunile revoluționarilor din Transilvania și procesele lor. A pregătit și opinia internațională pentru unire prin articolele publicate în străinătate și prin propaganda făcută de prietenii săi de peste hotare. A compus: Fata de la Cozia (libret pentru o operă de Alexandru Flechtenmacher), Frații de munte (prelucrare, cu C. Demetriade), Muntianul și pandurul cerșetor (canțonete), Milcovul (canțonetă); a scris: Intrigues de la Russie en Roumanie, Les israelites, le vagabondage et le Ministre Bratianu, La propagande russe en Orient etc.

1850 – S-a născut Eugen Brote

29 noiembrie 1850, Rășinari, Sibiu – 5 decembrie 1912, Brașov

Agronom, publicist și politician. Studiile superioare le-a efectuat la Budapesta, unde a studiat economia și agricultura. După finalizarea studiilor a revenit la Sibiu, unde a înființat Telegraful Român împreună cu Nicolae Cristea, Dimitrie Comșa și Daniil Popovici Barcianu. A fost unul dintre membrii fondatori ai ASTRA, ocupând diferite poziții în asociație între anii 1877–1888, membru în Consistoriul Arhiepiscopiei Ordotoxe a Sibiului. S-a implicat în crearea ziarului Tribuna, iar după arestarea lui Ioan Slavici, a devenit conducătorul redacției. A fondat Reuniunea Română de Agricultură la Sibiu, fiind unul dintre militanții întăririi economice a românilor din Transilvania. În plan politic a fost ales vicepreședinte al Partidului Național Român în octombrie 1880, făcând parte dintre redactorii Memorandumului Transilvaniei și din delegația de 237 de persoane care a mers la Viena pentru a-l înmâna împăratului Franz Josef. A fost principalul susținător al Partidului Național Liberal, în Transilvania. În 1904 a înființat prima bancă de credit funciar din România. A publicat nenumărate articole necesare conștientizării noilor tehnici agricole. A pledat permanent pentru folosirea ortografierii latine. A publicat lucrarea Chestiunea românilor din Transilvania și Ungaria, lucrare premiată de Academia Română.

1852 – A încetat din viață Nicolae Bălcescu (29 iunie 1819 – 16/29 noiembrie 1852)

Istoric, scriitor și revoluționar; cel mai de seamă reprezentant al mișcării pașoptiste române; editor al revistei Magazin istoric pentru Dacia; membru post mortem al Academiei Române.

1863 – S-a născut Vasile Kogălniceanu

29 noiembrie 1863, Iași – 1921

Politician, publicist; fiul lui Mihail Kogălniceanu. A urmat studiile gimnaziale la Berlin și Facultatea de Științe Agricole din Grignon (Franța). După revenirea în țară a devenit administrator de plasă, apoi inspector domenial în Dobrogea. Încă din tinerețe și-a îndreptat cu precădere atenția spre lumea satului și viața țărănimii, aspect relevat prin articolele sale din ziare sau reviste: Epoca, Gazeta Țăranilor, Șezătoarea, unde a abordat, începând din anul 1891, aspecte legate de multitudinea problemelor existente în lumea rurală. A militat statornic pentru ridicarea materială și spirituală a lumii rurale, pentru emanciparea ei politică și culturală. A fost, de asemeni militant pentru sistemul electoral bazat pe votul universal, fondând, împreună cu Vintilă C.A. Rosetti și Ion Nădejde, Liga votului universal, Liga pentru repausul duminical. A fost prim redactor la Românul și la Steaua Dunării, pe care a întemeiat-o și în care a semnat articole de orientare democratică, a condus timp de cinci ani ziarul Agrarul. A desfășurat activitate politică în cadrul Partidului Național Liberal începând (din 1893). Opera sa literaro-istorică este compusă din lucrări despre politică: Acte relative la 2 mai 1864, Domnia lui Bibescu Vodă și, mai ales, despre marea problemă agrară din societatea românească: Ferma Laza, Povețe despre grădinile de legume, Chestiunea țărănească etc.

1877 – A încetat din viață Ioan Olteanu (25 decembrie 1839 – 29 noiembrie 1877)

Cleric greco-catolic, profesor și actuar în cancelaria eparhială; episcop unit de Lugoj și de Oradea.

1880 – S-a născut N.D. Cocea

Nicolae Dimitrie Cocea; 29 noiembrie 1880, Bârlad – 1 februarie 1949, București

Avocat, scriitor, jurnalist, publicist și politician comunist. A fost fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, ginerele fondatorului ziarului Adevărul, Constantin Mille. Mama sa, Cleopatra, publicistă și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae. Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Viitorul social, Facla, Chemarea, a fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter. „Personajul acesta a fost mai mult decât un gazetar de șantaj, un impostor și un paria al clasei lui, cunoscut mai ales prin scandaluri și prin numărul amantelor sale pasagere ca și pentru lăcomia de bani obținuți cu orice mijloace. Era mefistofelic. A fost închis pentru lez-majestate, apoi pentru moravuri, după ce a întreținut relații sexuale cu o minoră și a fugit cu ea peste graniță. A fost agent al Comintern de unde a luat bani pentru gazeta sa Facla în anii 1917–1920. În anii ’30 scotea gazete procomuniste efemere (confiscate de Siguranță) finanțate de la Moscova. În anii ’30 a fost apropiat de Mihail Moruzuov, șeful Serviciului special de informații (SSI), de șefii PCR și de regele Carol. Era o performanță, mai ales pentru că era stipendiat de toți” [Stelian Tănase – Banditul Pantelimon și boierul ND Cocea]. Din scrierile sale: Vinul de viață lungă, Fecior de slugă, Nea Nae.

1888 – A încetat din viață Iacob Cihac (Iacob Cristian Stanislau Czihak; 19 august 1800 – 29 noiembrie 1888)

Medic și naturalist român de origine cehă; a organizat serviciul sanitar al armatei din Moldova și, împreună cu Mihai Zotta, Cercul ieșean de citire medicală; membru de onoare al Societății Academice Române.

1897 – A încetat din viață G.Em. Lahovary (George Emanuel Lahovari; 1 august 1854 – 29 noiembrie 1897)

Ziarist și politician care a activat în diplomație; directorul ziarului Independence Roumaine; cenzor la Băncii Naționale; deputat; a decedat în urma unui duel.

1916 – A început Bătălia pentru București pe Neajlov-Argeș

Cea mai mare operațiune militară a campaniei române din 1916 din primul război mondial, cu scopul apărării capitalei în fața ofensivei trupelor Puterilor Centrale comandate de generalul Erich von Falkenhayn, ultima încercare a armatei române comandată de generalul Prezan de a apăra Bucureștii, desfășurată între 16/29 noiembrie–20 noiembrie/3 decembrie.

La sfârșitul lunii noiembrie 1916, Regatul Român se afla în plină defensivă dezordonată, fiind atacat dinspre nord și sud concomitent, de armatele germane, austro-ungare, bulgare și otomane. Dobrogea era pierdută, Oltenia ocupată, trupele inamice trecând aproape concomitent Oltul și Dunărea, în avans rapid spre București. Cu un aliat rus care mai mult se retrăgea, dar și cu aliați occidentali de la Salonic care nu se achitau de promisiunile făcute, România se afla la un pas de a fi complet înfrântă.

La sfârșitul lui noiembrie și începutul lui decembrie 1916, s-a dat una dintre bătăliile considerate de mulți complet inutilă, servind cel mult la a da un răgaz populației și autorităților de a se retrage spre Moldova: Bătălia Bucureștiului. Înfruntarea, desfășurată de fapt pe un front mai larg, de la Carpați la Dunăre, a fost dusă de trei armate române: Armata 1, Armata 2 și Armata de Dunăre, care cuprindea și trupe rusești. Planul generalului Prezan era de a ataca trupele inamice, în data de 29 noiembrie, sperând că bătălia se va termina până în data de 1 decembrie inclusiv – prezumție bazată doar pe speranță, nu și pe realitate: trupele erau obosite, unele unități erau reduse la jumătate, completările se făcuseră cu oameni neinstruiți și prost echipați, moralul era la pământ, corpul ofițeresc suferise pierderi și își pierduse încrederea în Marele Cartier General, armata era împrăștiată pe o suprafață mare, nu putea să se grupeze în timp util în noul dispozitiv avut în vedere, lipseau mijoacele moderne de comunicații, iar liniile existente de telefon și telegraf erau capturate sau distruse sistematic de cavaleria inamică, lipsea tehnica de luptă, de exemplu mașinile blindate, de care inamicul avea în număr mare, armata română nu mai avea mobilitate. Practic, Marele Cartier General și-a subestimat grav oponentul. De cealaltă parte, inamicul avea moralul ridicat la maxim, trupele sale de cavalerie roiau inclusiv în spatele liniilor românești, tehnica militară era îndeajuns, munițiile la fel, comandanții și corpul ofițeresc era experimentat, victoria era clară, toate avantajele fiind de partea Puterilor Centrale…

Cele mai violente lupte din timpul marii operațiuni militare s-au dat la Călugăreni, în 29–30 noiembrie. După un succes inițial, armata română a fost nevoită să se retragă. Concomitent, între 1/14 decembrie–6/19 decembrie, s-a desfășurat Bătălia de la Argeș, în care forțele germano-bulgare comandate de generalul August von Mackensen au repurtat o mare victorie. Rezultatul celor două bătălii a fost ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale și retragerea armatelor româno-ruse în Moldova, pe linia Siretului.

1916 – S-a înființat Serviciul foto-cinematografic al Armatei Române

Armata, conștientă de importanța imaginii atât pentru informarea opiniei publice cât și pentru instrucție, s-a arătat interesată de cinematograf încă de la începuturile sale, sprijinind realizarea primului film de lung metraj românesc, Războiul de independență (1912). Intrarea României în marele război a adus în actualitate și necesitatea înființării unui serviciu care să imortalizeze acțiunea Armatei Române și să ofere viitorimii o valoroasă sursă pentru cunoașterea istoriei, dar și un material care să fie utilizat în scop didactic pentru elevii din școlile militare. În plin război, și-a creat, obligată de necesitățile frontului, propriul Serviciu Foto cinematografic, creat cu sprijin francez, după modelul existent în armata franceză.

Primul document important în crearea serviciului a fost Ordinul nr. 1.041/29 noiembrie 1916, prin care se înființa Serviciul Fotografic al Armatei Române (SFCAR) pe lângă Biroul de Informații al Marelui Cartier General, prin comasarea secțiilor fotografice de la Batalionul de Specialități. În cadrul acestuia urma să funcționeze și o secțiune cinematografică. Cel care a primit sarcina să se ocupe de înființarea serviciului a fost arhitectul sublocotenent Ioan Oliva, iar caporalul Tudor Posmantir, soldatul Constantin Ivanovici, caporalul Gheorghe Ionescu și soldatul Eftimie Vasilescu au fost primii operatori. În cei trei ani de funcționare în timpul războiului, de la SFCAR au rămas 208 clișee din campania anului 1916, 5.000 de clișee de fotografii realizate între ianuarie 1917–mai 1918, 7.079 metri de film, iar până la sfârșitul anului 1919, materialul filmat a totalizat 20.000 de metri de peliculă.

1921 – A încetat din viață Paulina Cruceanu (26 februarie 1865 – 29 noiembrie 1921)

Prima femeie farmacist cu diplomă universitară, din România; șefa Depozitului de Medicamente din Iași.

1922 – S-a născut Dumitru Mazilu

29 noiembrie 1922, Broșteni, Vrancea – 12 iulie 1981, București

Jurist, traducător. A fost licențiat al Facultății de Drept a Universității din București în 1945. Între anii 1941–1943 a urmat doi ani la Facultatea de Litere. A fost bibliotecar, avocat, redactor la ESPLA, redactor-șef la Editura Univers, lector principal la serviciul de sinteză și coordonare tematică al Centralei Editoriale. Cu excepția unui volum original de însemnări de călătorie, Spre culmile Carpaților (1955, în colaborare cu O. Manițiu), activitatea sa literară a luat forma traducerii operelor de frunte ale unor importanți autori britanici si americani: Jack London, Oscar Wilde etc.

1922 – A încetat din viață Vasile Lucaciu (21 ianuarie 1852 – 29 noiembrie 1922Mare)

Preot greco-catolic, scriitor, om politic; membru marcant al Partidului Național Român din Transilvania; importantă personalitate politică, culturală și istorică ale românilor ardeleni, militant pentru drepturile românilor din Transilvania.

1924 – S-a născut Mihai Mereuță

29 noiembrie 1924, Santa Mare, Botoșani – 1 aprilie 2003, București

Actor de teatru, film și televiziune. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, cursurile de Limba română și Filosofie. În paralel a urmat și cursurile Conservatorului „George Enescu” din Iași, la absolvire fiind angajat la Teatrul Național din Iași. Totuși, debutul ca actor l-a avut pe scena Teatrului Municipal din Ploiești, în rolul Cetățeanului turmentat din piesa O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale. În 1957, la solicitarea directoarei Lucia Sturdza Bulandra, a venit pe scena bucureșteană. A jucat în Tineri căsătoriți caută cameră, Interviu, Opera de trei parale. Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii, jucată pe scena Teatrului Național din București, în regia lui Gelu Colceag. Activitatea în lumea teatrului a fost completată de sute de piese radiofonice și de peste cincizeci de roluri ca actor de film în: Mihai Viteazul, Păcală, Ecaterina Teodoroiu, Misterele Bucureștilor, Iancu Jianu, Pe aici nu se trece.

D.D Pătrășcanu – Învingătorul lui Napoleon (1996) • Regia Sergiu Ionescu. Cu: Mitică Popescu, Mihai Mereuță, Colea Răutu

1933 – A încetat din viață Victor Râmniceanu (12 septembrie 1856 – 29 noiembrie 1933)

Jurist; unul dintre fondatorii jurisprudenței românești; membru de onoare al Academiei Române.

1934 – S-a născut Flavia Buref

29 noiembrie 1934, Craiova – 18 decembrie 2016, București

Actriță de film, scenaristă, poetă și realizatoare de emisiuni de radio și TV. Provenită dintr-o familie de aromâni refugiată în România din Bitola, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București în 1956. A debutat în filmul Dincolo de brazi (1957), în regia lui Mircea Drăgan și Mihai Iacob. Din 1974 a scris texte de muzică ușoară, romane, versuri, cărți de copii. A scris textele pentru cântecele din filmele Eu, tu și Ovidiu (1977) și Mama (1977). A realizat peste 300 de emisiuni de televiziune și a scris multe scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic.

A fost prietenul meu (1963) • Regia Andrei Blaier. Cu: Nicolae Sireteanu, Ștefan Ciubotărașu, Victor Rebengiuc, Flavia Buref [Ana], Ștefan Mihăilescu-Brăila, Dem Rădulescu

1936 – S-a născut Reimar-Alfred Ungar

29 noiembrie 1936, Sibiu – 31 martie 2006

Librar și traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania din 1974. A absolvit Școala Tehnică de Construcții Drumuri și Poduri. În 1970, a fost numit director al Centrului de librării din județul Sibiu, funcție pe care a deținut-o până la pensionare, în 1996. A reformat și a reconstruit de la bază librăriile din județ. Și-a făcut un nume ca traducător din limba română, contribuind la cunoașterea în spațiul germanofon al unor scriitori precum Fănuș Neagu sau Dumitru Radu Popescu. Traducerea în germană a volumului Cartea cu jucării de Tudor Arghezi a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A publicat traduceri din scriitori germani și români, în reviste de cultură: Neue Literatur (București), Transilvania (Sibiu). În anii ’70 și ’80, a colaborat la emisiunea în limba germană a Televiziunii Române, scriind scenarii pentru filme documentare dedicate unor personalități ale sașilor din Ardeal.

1938 – Relații diplomatice România – Franța

Relațiile dintre români si francezi sunt străvechi: în 1396, cavalerii lui Jean Nevers au luptat împotriva turcilor alături de soldații domnitorului Valahiei, Mircea cel Bătrân… în 1798, Franța a deschis un consulat general la București și un viceconsulat la Iași. După unirea Moldovei cu Țara Românească, sprijinită cu căldură de Franța, a fost deschisă calea spre noi relații diplomatice între România și Franța. Acestea au fost stabilite, la nivel de legație, la 8/20 februarie 1880, Mihail Kogălniceanu fiind primul ministru plenipotențiar al României la Paris, iar la 29 noiembrie 1938, relațiile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă, primul ambasador al României la Paris fiind numit Gheorghe Tătărescu.

1938 – S-a născut Dan Popper

29 noiembrie 1938, București – 12 august 2015

Fost baschetbalist cu o lungă carieră administrativă în sport. A jucat baschet la Dinamo București ca junior și senior, a fost component al lotului național și al celui de seniori al României. În 1961 a absolvit Institutul de Cultură Fizică și Sport din București. A fost antrenor la secția de atletism a Clubului Sportiv Școlar Viitorul București și secretar al Clubului, cercetător la Centrul de Cercetări Științifice, metodist la Universitatea de Cultură Fizică și Sport (UCFS), instructor de specialitate la Centrul Național de Educație Fizică și Sport (CNEFS) – Direcția Tehnică, secretar general adjunct al Federației Române de Canotaj și Yachting (FRCY). Din 1983, timp de trei ani, a revenit la CNEFS ca instructor de specialitate la Secția Tehnică, dupa care din 1986 s-a aflat in fruntea Federației Române de Canotaj. Între 1996–2004 a fost secretarul general al Comitetului Olimpic Român.

1946 – Ședința Delegației Permanente a PNȚ

S-au analizat desfășurarea alegerilor și rezultatele lor. Au fost invitați cei 32 de deputați ”repartizați” de comuniști în urma alegerilor (PNL avea „repartizate” doar două locuri). Cu această ocazie s-a hotărât ca cei 32 de de deputați acceptați de comuniști să nu se prezinte la lucrările parlamentului ilegal. S-a convocat în ședință extraordinară a Comitetul Central Executiv al PNȚ-ului pentru a doua zi, în vederea analizării situației.

1947 – S-a născut Liviu Tudan

Dumitru Tunsoiu; 29 noiembrie 1947, București – 26 mai 2005, București

Basist și compozitor de muzică rock, membru al formației Roșu și Negru. A studiat la Școala de Muzică nr. 1, a absolvit la Iași cursurile Conservatorului de Muzică „George Enescu”, clasa Compoziție. S-a îndreptat rapid spre curentul rock, devenind de-a lungul timpului membru (chitară bas) al mai multor grupuri cunoscute, cum ar fi Sideral sau Metronom, dar trupa care l-a consacrat și de numele căreia rămâne legat este Roșu și Negru. A colaborat cu multe personalități din muzica românească, cum ar fi Nuțu Olteanu, Gabi Nacu, Florin Ochescu, Adrian Ordean, Nelu Dumitrescu, Marti Popescu, Ovidiu Lipan Țăndărică, fiind și unul dintre compozitorii preferați ai Didei Drăgan. Numele Liviu Tudan a fost adoptat din 1965, cu ocazia interpretării personajului principal cu același nume din filmul Ultima noapte a copilăriei, regizat de Savel Stiopul.

Roșu și Negru – Ultimul concert (1993)

1949 – S-a născut Vladimir Mendelsohn

29 noiembrie 1949, București – 13 august 2021

Violist, renumit solist internațional, muzician de cameră, compozitor, profesor și director de festival. S-a născut într-o familie de muzicieni și a absolvit Universitatea Națională de Muzică București, unde a studiat Viola și Compoziția. Angajamentele sale internaționale l-au dus în majoritatea țărilor din Europa, în Rusia, Israel, Tunisia, Japonia, Coreea de Sud, Hong Kong, America de Sud și SUA. A predat muzică de cameră la Conservatoire de Paris, a fost profesor la Folkwang Hochschule din Essen și la Conservatorul Regal din Haga. Compozitor prolific, a creat muzică pentru instrumente solo, pentru cor mixt, muzică de cameră și simfonică, muzică pentru balet, scenă și ecran. A compus partituri de film, Darclee (prezentat la Festivalul de Film de la Cannes în 1961) și The Violin Player (prezentat la Festivalul de Film de la Cannes din 1994). A susținut cursuri de master în Suedia, Elveția, Țările de Jos, Italia și Franța și a făcut parte din juriile mai multor competiții internaționale. A devenit director al Festivalului de Muzică de Cameră Kuhmo în august 2005 și a făcut parte din Cvartetul Enesco, cu care a înregistrat mult muzică de cameră.

Robert Schumann – Cvartet pentru pian în mi bemol, Op. 47 • Vioară Latica Honda-Rosenberg, Violă Vladimir Mendelssohn, Violoncel Jens Peter Maintz, Pian Rachel Cheung

1950 – Prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă

Atunci când regimul bolșevic din URSS a instalat brutal regimuri comuniste totalitare în țările est-europene, apoi și-a întins antenele către Europa de vest, susținând partidele comuniste de acolo, americanii au hotărât înființarea unei agenții de propagandă informativă. Congresul SUA a adoptat Legea Smith-Mund care reglementa modul de informare pentru străinătate, urmărind să pună la dispoziția personalităților politice exilate din țările comuniste un mijloc de comunicare cu popoarele lor, prin crearea postului de radio Europa Liberă. Postul urma să aibă șase secții pentru Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România și Albania. S-a construit un sediu în München, care a fost gata în august 1952.

Prima emisiune de la Radio Europa Liberă a fost transmisă la 4 iulie 1950 și s-a adresat ascultătorilor din Cehoslovacia. Pentru români, prima emisiune avea să se facă auzită câteva luni mai târziu, la 29 noiembrie.

1951 – A încetat din viață Mihail Fălcoianu (4 februarie 1884 – 29 noiembrie 1951)

Medic veterinar, chirurg și obstetrician; a reorganizat și actualizat învățământul clinic veterinar de ginecologie, obstetrică și medicină operatorie veterinară din România.

1958 – S-a născut Carmen Firan

29 noiembrie 1958, Craiova

Poetă, prozatoare, autoare dramatică, jurnalistă stabilită în SUA. Licențiată a Facultății de Științe ale Naturii, secția Matematică, a Universității din Craiova în 1981. În perioada studenției a lucrat în redacția revistei Mesaj comunist. A fost profesoară de Matematică în București, redactor la Editura Tehnică. A debutat publicistic cu poezie în Amfiteatru (1979), iar debutul editorial a fost în 1981 cu volumul de poezii Iluzii pe cont propriu. A colaborat la Ramuri, România literară, Luceafărul, Viața studențească, Teatru. Este stabilită în New York, unde lucrează ca directoare de programe la Centrul Cultural Român. A publicat cincisprezece cărți de poezie, romane, eseuri și povestiri scurte, dintre care: Tot Mai Aproape, Farsa, Puterea cuvintelor Detectorul de emoții. Scrierile ei apar în traducere în multe reviste literare și în diverse antologii din Franța, Israel, Suedia, Germania, Irlanda, Polonia, Canada, UK și SUA.

1959 – A încetat din viață Vasile Gheorghiu (16/28 iunie 1872 – 29 noiembrie 1959)

Profesor universitar, teolog; decan în trei rânduri al Facultății de Teologie din Cernăuți; membru de onoare al Academiei Române.

1962 – S-a născut Eugen Mihăescu

29 noiembrie 1962, București

Chitarist și compozitor de pop-rock. A crescut într-o familie de muzicieni, tatăl fiind tenor liric la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” București. Pasionat de muzică, la 8 ani a primit cadou prima chitară acustică, visând să devină „un compozitor cunoscut, un chitarist virtuoz, un muzician desăvârșit“. Visul a devenit realitate când „mi s-a intâmplat, să fiu pe scenă cu monștrii sacri ai rock-ului internațional: Uriah Heep, Nazareth, Ian Gillan, Jan Akkerman sau Paul Rodgers“. A fost membru fondator și lider al trupei Krypton, cu care a înregistrat 8 albume și al trupei Nimic întâmplător. A colaborat cu trupele Blue Spirit și Laura Stoica Band. Primul său proiect solo a fost Guitaromania.

Eugen Mihăescu – Guitaromania Part Two (2020)

1966 – A încetat din viață Simion Stolnicu (Alexandru Botez; 6 noiembrie 1905 – 29 noiembrie 1966)

Poet; considerat de critica literară ca situându-se în descendența liricii lui Ion Barbu.

1968 – S-a născut Ramona Bădescu

29 noiembrie 1968, Craiova

Actriță, interpretă de muzică ușoară, prezentatoare de programe de divertisment la televiziunea Rai Uno. A practicat și modelingul, iar din 2008 a intrat și în politică.

Ramona Badescu – Te vreau lângă mine

 

Ziua infanteriei marine române

1971 – A fost înființat Batalionul 307 Infanterie Marină

Prin desființarea unui batalion de infanterie din cadrul Regimentului 56 Infanterie de la Brăila, în subordinea Comandamentului Marinei Militare. Prima garnizoană de dislocare a Batalionului 307 Infanterie Marină a fost în localitatea 2 Mai, județul Constanța. Din această rațiune, aceeași dată a devenit și Ziua Infanteriei Marine în România.

1971 – S-a născut Daniela Nane

29 noiembrie 1971, Iași

Actriță de teatru și film. A practicat balet clasic, echitație, ski, patinaj, înot și are licență navală. Este câștigătoarea ediției din 1991 a concursului Miss România, prima participantă din partea României la concursul de frumusețe Miss Universe. A absolvit Academia de Teatru și Film în 1995, după care a urmat masteratul Ligii Europeane a Institutelor de Artă din Amsterdam și Berlin. Joacă la Teatrul „Bulandra”. Din filmografia ei: Eu sunt Adam, Căsătorie imposibilă, Epicentru, Orient Express, Happy End, Dincolo de America, Sounds of Silence, Sabina etc.

Costache Ioanid – Ștergarul

1973 – A încetat din viață Gheorghe Cristescu (10 octombrie 1882 – 29 noiembrie 1973)

Politician comunist; membru fondator și primul secretar general al Partidului Comunist din România (1921–1924); supranumit Plăpumarul; exclus din PCR în 1926.

1974 – A încetat din viață Ion Nestor (25 august 1905 – 29 noiembrie 1974)

Arheolog și istoric al antichității; co-autor al Manifestului Crinului Alb; laureat al Premiului de Stat; membru corespondent al Academiei Române.

1978 – A încetat din viață Petre Stati (8 iulie 1903 – 29 noiembrie 1978)

Poet, eseist și traducător din poeții latini.

1982 – A încetat din viață Lazăr Dubinovschi (1 mai 1910 – 29 noiembrie 1982)

Sculptor moldovean, membru corespondent al Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg și membru de onoare al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

1989 – A încetat din viață Ion Popescu-Gopo (1 mai 1923 – 29 noiembrie 1989)

Regizor, scenarist și grafician; personalitate a animației românești; președinte al Asociației Cineaștilor din România; a câștigat premiul Palme d’or pentru film de scurt metraj la Festivalul Internațional de Film de la Cannes (1957).

1991 – S-a născut Andreea Boghian

Andreea Nicoleta Boghian; 29 noiembrie 1991, Gura Humorului, Suceava

Canotoare multiplu medaliată. A avut primul contact cu canotajul de performanță la 17 ani, la Clubul Sportiv „Traian Lalescu” din Orșova. Este legitimată la Dinamo București. Primul rezultat notabil a venit odată cu prima participare la nivel internațional, cucerind argintul la Campionatele Mondiale de Juniori Linz 2008, împreună cu Cristina Grigoraș, la două vâsle fără cârmaci. Tot la Campionatele Mondiale de Juniori a câștigat medalia de aur la Brive-la-Gaillarde 2009 (JW2-). A participat la Campionatele Mondiale U23 – Brest 2010 (s-a clasat pe locul 4 la BW2x), Amsterdam 2011 (medalia de argint la BW2); la Campionatele Europene – Brest 2009 (medalia de bronz la W4x), Plovdiv 2011 (medalia de aur la W8+), Varese 2012 (medalia de aur la W8+), Sevilla 2013 (2 medalii de aur, la W2- și W8+), Belgrad 2014 (medalia de aur la W8+), Poznań 2015 (medalia de bronz la W8+), Brandenburg 2016 (locul 4 la W8+); la Campionatele Mondiale – Bled 2011 (locul 4 la W8+), Chungju (medalia de argint la W8+). La Regata preolimpică 2016 s-a clasat pe locul I (la W8+), iar la Jocurile Olimpice de vară Rio de Janeiro 2016 a cucerit medalia de bronz(W8+).

1992 – Prima vizită a unei comisii a Parlamentului României la Chișinău

Parlamentarii celor două țări au discutat despre accelerarea integrării economice, despre sincronizarea legislației și crearea unui spațiu cultural comun pentru cele două țări. S-a convenit să se constituie o comisie interparlamentară București–Chișinău, cu un număr egal de parlamentari din România și Moldova și care să activeze alternativ în cele două țări.

1993 – S-a lansat prima televiziune privată, Antena 1

Canal de televiziune privat comercial din România, lansat în 1993 ca televiziune regională care emitea în București și în zonele din jurul capitalei, prima televiziune comercială din România cu capital 100% românesc (aparținând trustului Intact Media Group), prima televiziune privată care emite și astăzi.

1993 – A încetat din viață Ioan Luchian Mihalea (15 decembrie 1951 – 29 noiembrie 1993)

Compozitor, dirijor și realizator de televiziune; întemeietor al grupurilor muzicale Song și Mini Song; a fost asasinat.

1994 – A încetat din viață Titus Popovici (16 mai 1930 – 29 noiembrie 1994)

Scriitor și scenarist; membru corespondent al Academiei Române; membru în CC al PCR.

1996 – Emil Constantinescu – președinte al României

La data de 29 noiembrie 1996, Emil Constantinescu a depus jurământul constituțional în fața Camerelor reunite ale Parlamentului.

1996 – A încetat din viață Teohar Mihadaș (9 noiembrie 1918 – 29 noiembrie 1996)

Educator, eseist, poet și prozator de origine aromână; deținut politic al regimului comunist.

1997 – A încetat din viață Liviu Constantinescu (26 noiembrie 1914 – 29 noiembrie 1997)

Geofizician, profesor universitar; unul dintre fondatorii școlii române de geofizică; membru titular al Academiei Române.

2004 – S-a lansat Radio Guerrilla

Este un post de radio deținut de grupul media Realitatea-Cațavencu. A început să emită în București la 29 noiembrie 2004, fiind lansat de grupul de presă Academia Cațavencu. Răzvan Exarhu, director de programe și realizator, a fost cel care a ales numele radioului și a creat brand-ul Guerrilla.

Primul buletin de știri, difuzat la ora 11:00, a fost prezentat de Adrian Năstase, iar cel de la ora 12:00 a fost prezentat de Traian Băsescu, cei doi fiind la acel moment în cursa electorală pentru președinția României, turul al doilea.

2007 – S-a pus piatra de temelie a Catedralei Naționale

În ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei Naționale, pe terenul din Calea 13 Septembrie din București.

Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în București s-a afirmat după Războiul de Independență din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din București, lege niciodată abrogată, pusă în aplicare după 126 de ani.

2011 – A încetat din viață Alexandru Tocilescu (27 iulie 1946 – 29 noiembrie 2011)

Regizor de teatru, operă și film; a primit premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol și premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Comediei Românești – festCO.  

2013 – Parafarea tehnică a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană

A avut loc la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Semnarea oficială a documentului și a actelor conexe a avut loc în data de 27 iunie 2014, la Bruxelles, cu prilejul Consiliului European.

2019 – A încetat din viață Dumitru Cuc (24 martie 1928 – 29 noiembrie 2019)

Luptător și antrenor de lupte pe durata a patru decenii la Dinamo București și la lotul național; Maestru al Sportului.

2020 – A încetat din viață Viorel Turcu (9 august 1960 – 29 noiembrie 2020)

Fotbalist care a câștigat de trei ori titlul de campion al României cu FC Argeș, Dinamo și Steaua.  

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită