~ Personalitatea zilei ~

 

Ioan Slavici

18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad – 17 august 1925, Crucea de Jos, Putna/Panciu, Vrancea

 

Ioan Slavici a fost scriitor, jurnalist, memorialist, și pedagog, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.

S-a născut într-o familie modestă, tatăl său fiind meșter cojocar. Conform mărturisirilor, era un copil energic, considerat adesea chiar obraznic, dar foarte răsfățat de tatăl său. Dragostea pentru literatură a moștenit-o de la bunicul patern, care îi citea povești la culcare în speranța că va ajunge cărturar. Primele trei clase le-a făcut la Șiria, apoi a fost trimis să învețe la Arad, unde a deprins tainele limbii maghiare de la copiii cu care se juca, dar și limba germană de la un învățător. A urmat un liceu maghiar.

În 1869 s-a înscris la Facultatea de drept de la Pesta, a întâmpinat greutăți de ordin financiar, fiind nevoit să accepte invitația colegului său Gheorghe Șerb de a lua masa în casa tatălui acestuia, care era magistrat, unde a luat contact cu problemele politicii naționale ale românilor. S-a întors acasă și s-a angajat, peste vară, scrietor la notarul din Comlăuș. Cu ocazia recrutării în armata imperială, a profitat de calitatea sa de student și a solicitat, conform prevederilor legale, să facă armata ca voluntar cu termen redus la Viena și s-a înscris la Facultatea de Drept, la Universitatea din Viena; i-a avut profesori pe Robert von Zimmermann, Rudolf von Jhering, Lorenz von Stein și a urmat cursul de anatomie descriptivă al lui Josef Hyrtl.

Băiet sarac Teatru radiofonic • Eugen Cristea, Victoria Mierlescu, George Oancea, Dan Damian, Aurel Ghițescu, Ina Otilia Ghiulea, Sorin Stratilat, Irina Răduț, Dina Protopopescu, Alina Iovanelli

La Viena a participat la adunările Societății literaro-științifică și ale Societății literare-sociale România, unde, în primăvara lui 1870 a citit un referat Despre libertatea omului ca individ și membru al societății. Tot atunci l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, care era student la Filosofie. Între cei doi s-a format o puternică legătură de prietenie. Împreună au înființat Societatea Academică Literară România Jună, iar la îndemnul lui Eminescu a început să scrie amintiri și povestiri. A debutat în revista Convorbiri literare în 1871 cu comedia Fata de birău, publicând mai apoi și Zâna Zorilor, Ileana cea șireată, Peștele pe brazdă, Florița din codru și Doi feți cu stea în frunte. Se spune că Eminescu îi copia și corecta manuscrisele trimițându-le apoi la revistă pentru tipărire.

Fata de birău Teatru radiofonic • Alexandru Giugaru, Octavian Cotescu, Coca Andronescu, Silvia Dumitrescu Timica, Florin Vasiliu, Sandu Sticlaru, Nicolae Botez Luchian, Andrei Codarcea

În 1875 s-a căsătorit cu Ecaterina Magyarosy (de care va divorța în 1885), iar în paralel a început să lucreze la volumul Die Rumänen in Ungarn, Siebenbürgen und der Bukowina (Românii din Ungaria, Transilvania și Bucovina), apărut în 1881.

Ulterior s-a căsătorit cu Eleonora Tănăsescu. A bazele unui ziar independent, politic, în care își propunea să scoată la iveală tot ceea ce fac instituțiile guvernamentale. În 1887 a conceput Memorandumul românilor din Transilvania și Ungaria, care urma să fie semnat la Sibiu, în 1892. Acuzat de „agitațiune”, a fost trimis la închisoare la Vác, lângă Budapesta, pentru un de zile, în 1888.

Între 1902–1904, a încercat să construiască la Bușteni o stațiune balneară, fără succes însă, ceea ce-l trimite în faliment, obligat să vândă cam tot ceea ce avea pentru a se putea întreține.

Începutul primului război mondial îl găsește director al ziarului Ziua din București, finanțat de Imperiul Austro-Ungar, ceea ce-l duce la a doua arestare, România intrând în război de partea Antantei. Trimis la fortul Domnești, i-au fost confiscate toate manuscrisele, care s-au pierdut definitiv, dar a fost eliberat câteva luni mai târziu, pentru că faptele sale nu au putut fi încadrate în prevederile legii spionajului, așa cum fusese acuzat inițial.

Povestea lui Stan Bolovan Teatru radiofonic • Costel Constantin, Mircea Albulescu, Victoria Mierlescu, Monica Ghiuţă, Mirela Gorea, Radu Panamarenco, Valentin Teodosiu, Alexandrina Halic, Violeta Berbiuc

Redactor la Timpul în București și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit, fiind considerat de marele critic literar George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată Închisorile mele, publicată în 1920.

Opera literară a lui Ioan Slavici a fost influențată de viața satului ardelean. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc, Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române.

Obosit și bolnav, în 1925 s-a refugiat la fiica sa, care trăia la Panciu, într-un ținut care îi amintea de Șiria natală. S-a stins din viață la 77 de ani și a fost înmormântat la schitul Brazi. Potrivit dorinței sale testamentare, ulterior a fost reînhumat în cimitirul din orașul Panciu.

Mai mult: Ioan Slavici [Wikipedia]; L-au trimis de trei ori la închisoare: Ioan Slavici, celebrul scriitor român acuzat de „spionaj” și „agitațiune”, ajuns de referință în manualele de literatură de Iulia Kelt [Playtech.ro]

 

La moara cu noroc (1957) • Regia Victor Iliu, scenariul Titus Popovici, Alexandru Struțeanu, după romanul Moara cu noroc de Ioan Slavici. Cu: Ioana Bulcă, Colea Răutu, Olga Tudorache, Constantin Codrescu, Geo Barton

 

***** [In English] *****

Ioan Slavici

January 18, 1848, Șiria, Arad County – August 17, 1925

 

Ioan Slavici was a Romanian writer and journalist. He made his debut in Convorbiri literare (Literary Conversations, 1871), with the comedy Fata de birău (The Mayor’s Daughter). Alongside Eminescu he founded the Young Romania Social and Literary Academic Society and organized, in 1871, the Putna Celebration of the Romanian Students from Romania and from abroad.

Gura satului Teatru radiofonic • Gheorghe Cozorici, Constantin Botez, Dorina Lazăr, Virginia Mirea, Răzvan Ionescu, Tatiana Iekel, Elena Nica Dumitrescu, Rodica Popescu Bitănescu, Matei Alexandru, Ion Besoiu, Gheorghe Pufulete

At the end of 1874, he settled in Bucharest, where he became secretary of the Hurmuzachi Collection Committee, then he became a professor, and then an editor of the newspaper Timpul (The Time). Alongside I.L. Caragiale and G. Coșbuc, he edited the Vatra (The Heath) review. During the first World War, he collaborated at the newspapers Ziua (Daytime) and Gazeta Bucureștilor (The Bucharest Gazette). He was awarded the Romanian Academy Award (1903).

More on: Ioan Slavici [Wikipedia]

 

Dincolo de pod (1976) • Regia Mircea Veroiu, după romanul Mara de Ioan Slavici. Cu:  Leopoldina Bălănuță, Maria Ploae, Mircea Albulescu, Andrei Finți, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Florin Zamfirescu, Monica Ghiuță

 

#IoanSlavici #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality