~ Personalitatea zilei* ~
Cezar Petrescu
1 decembrie 1892, Hodora–Cotnari, Iași – 9 martie 1961, București

Cezar Petrescu a fost romancier, nuvelist, traducător și gazetar, membru titular (din 1955) al Academiei Române.
S-a născut într-o familie de intelectuali cu șapte copii. A debutat ca scriitor încă de când era elev, cu nuvela Scrisori în cunoscuta revistă Sămănătorul.
A obținut licența în Drept în anul 1915, dar nu a profesat niciodată ca jurist, dedicându-se scrisului. Despre Cezar Petrescu s-a spus că a fost primul scriitor profesionist, pentru că toată viața n-a avut altă sursă de venit decât scrisul.
Ușurința de a scrie era de mult recunoscută de autor, cu toate avantajele și neplăcerile ei. Nota tot ce vedea, încă din copilărie. Scriitor fecund, care, pe urmele lui Honoré de Balzac, aspira să scrie o nouă Comedie umană, numită Cronica românească a veacului XX, a fost cunoscut, totodată, ca unul dintre cei mai de seamă gazetari ai primei jumătăți a secolului trecut.
Calea Victoriei Teatru Radiofonic • Constantin Codrescu, Fory Etterle, Virgil Ogăşanu, Sorin Postelnicu, Constantin Brezeanu, Ica Matache, Jeanine Stavarache, Corado Negreanu, Sorin Gheorghiu, Eusebiu Ştefănescu, Valentin Plătăreanu etc.
Atras de gazetărie, a debutat în revista Facla, condusă de N.D. Cocea, publicând în 1912, o suită de articole: După un Congres, Pentru un scrib naționalist, Răzbunarea lor. A fost redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința, fondator al ziarelor Cuvântul și Curentul și, alături de Pamfil Șeicaru al revistei Hiena, director al ziarului România și al revistei România literară. Alături de Lucian Blaga și Adrian Maniu a creat, de asemenea, revista Gândirea.
Oraș patriarhal Teatru Radiofonic • Octavian Cotescu, Alexandru Repan, Valeria Seciu, N. Luchian Botez, Vasile Nițulescu, Diana Lupescu, Nicolae Pomoje
A debutat editorial cu Scrisorile unui răzeș (1922), publicată în mare parte în Hiena și Gândirea. A fost un scriitor de mare inspirație, deși tinerețea i-a fost profund marcată de boală și depresii. Opera sa cuprinde aproximativ 70 de volume, romane: Rodul pământului, Întunecare, Calea Victoriei, Baletul mecanic, Greta Garbo, Duminica orbului, Oraș patriarhal; nuvele: Scrisorile unui răzeș, Flori de gheață; piese de teatru: Nepoții gornistului; proză fantastică și literatură pentru copii: Fram, ursul polar, Omul de zăpadă, Neghiniță; studii, note de călătorie și memorialistică.
Fram (Miniserial TV, 1983) Episodul 1 • Regia Elisabeta Bostan. Cu: Violeta Andrei, Carmen Galin, Octavian Cotescu, Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani, Gina Patrichi, Mitică Popescu
A publicat în ziarul Cuvântul fragmente din romanul Întunecare (1924–1928) – o frescă a societății românești din primul război mondial, ciclul de foiletoane Carnet de vară, Scrisori din Paris, precum și numeroase alte articole și fragmente literare.
Se spune că nu revenea niciodată asupra a ceea ce scria; trimitea la tipar manuscrisul în prima formă, evitând să se apuce chiar și de prima corectură.
Duminica orbului Teatru Radiofonic • Ana Ciontea, Florian Pittiș, Mircea Albulescu, Ileana Predescu, Adina Popescu, Geo Costiniu, Ion Pavlescu, Mihai Mereuță, Marcel Iureș etc.
Un aspect mai puțin cunoscut al personalității scriitorului a fost și pasiunea lui pentru grafică. Desena mai ales portrete, majoritatea lucrărilor erau realizate în tuș și creion negru, desene pe care nu le semna.
Aranca, știma lacurilor este o nuvelă fantastică apărută în foileton în Viața Românească din Iași în 1928, publicată apoi în volum, alături alte două nuvele, Adevărata moarte a lui Guynemer și Fereastra.
Aranca, știma lacurilor
Criticii literari George Călinescu și Constantin Ciopraga consideră că Adevărata moarte a lui Guynemer și Aranca, știma lacurilor sunt unele dintre cele mai valoroase scrieri ale lui Cezar Petrescu, înfruntând mai sigur trecerea timpului pentru a ajunge la posteritate. Alți critici spun că Aranca, știma lacurilor este capodopera literaturii fantastice a lui Cezar Petrescu și una din creațiile reprezentative ale literaturii fantastice românești.
A fost distins pentru opera sa cu Premiul național pentru literatură (1931) și Premiul de Stat pentru dramaturgie (1952) pentru piesa Nepoții gornistului, în colaborare cu Mihail Novicov.
S-a stins din viață după o lungă suferință la vârsta de 69 de ani.
Mai mult: Cezar Petrescu [Wikipedia]
Muzeul memorial Cezar Petrescu Bușteni, Prahova
***** [In English] *****
Cezar Petrescu
1st December 1892, Cotnari, Iași County – 9 March 1961

Cezar Petrescu was a Romanian journalist, novelist and children’s writer.
As a journalist, Cezar Petrescu made himself known as one of the editors of the magazine Gândirea, (Thinking) alongside Nichifor Crainic and Lucian Blaga. For a long time, he was a member of the National Peasants’ Party, and wrote extensively for its press, especially for Aurora.
Cezar Petrescu – Apostol Teatru Radiofonic • Virgil Ogăşanu, Radu Beligan, Mariana Mihuţ, George Constantin, Mircea Albulescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Dina Cocea, Mitică Popescu, Florin Zamfirescu, Rodica Mandache, Dan Condurache etc.
His major work consists of novels such as Întunecare (Darkening, 1928), Calea Victoriei (the name of a Bucharest avenue, 1930), Duminica orbului (The Blind Man’s Sunday, 1934), and Noi vrem pământ (We Demand Land, 1938).
More on: Cezar Petrescu [Wikipedia]
*****
Cezar Petrescu – Întunecare Teatru Radiofonic • Constantin Codrescu, Elena Sereda, Nicu Dimitriu, Vili Ronea, Alexandru Critico, Mircea Anghelescu, Valeria Gagealov, Benedict Dabija etc
#CezarPetrescu #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality
---------- *Ediție revizuită și adăugită

Pingback: 31 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 8 August în istoria românilor
Pingback: 20 Februarie în istoria românilor
Pingback: 21 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 30 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 4 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: 5 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: 9 Martie în istoria românilor
Pingback: 23 Aprilie în istoria românilor
Pingback: 10 Decembrie în istoria românilor
Pingback: Tia Peltz
Pingback: 3 Martie în istoria românilor
Pingback: 27 Septembrie în istoria românilor
Pingback: 20 Octombrie în istoria românilor