~ Personalitatea zilei* ~

 

 „Ceea ce este real nu este forma exterioară, ci esența lucrurilor… este imposibil ca cineva să exprime ceva esențial real imitând suprafața sa exterioară”

Constantin Brâncuși

19 februarie 1876, Hobița – 16 martie 1957, Paris, Franța

 

Constantin Brâncuși a fost un sculptor cu o contribuție covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană, membru post-mortem (din 1990) al Academiei Române. Artist al secolului XX, Brâncuși a exprimat în creația sa, esențializată și purificată în liniile care o compun, o viziune cu totul nouă asupra lumii, în care sunt regăsite miturile primordiale ale omenirii, dar și elementele inconfundabile ale artei populare românești.

Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, și-a făcut cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie.

În timpul studenției, s-a făcut repede remarcat: lucrarările sale Bustul lui Vitellius primind „mențiune onorabilă”; Cap al lui Laocoon din 1900, medalia de bronz, iar Studiu din 1901 a câștigat medalia de argint.

În 1903 a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila. Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe Brâncuși să plătească drumul până la Paris, la studii. Plata pentru monument a fost împărțită în două tranșe, prima jumătate fiind plătită înainte, iar a doua la sfârșit. La final, lucrarea a fost prezentată în fața consiliului, nu s-a putut face recepția, diferite persoane din consiliu cerând spre exemplu micșorarea nasului, modificarea poziției epoleților. Înfuriat de inabilitatea consiliului de a înțelege sculptura, Brâncuși a plecat din sala de ședințe, fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franța, decizând sa parcurgă drumul către Paris pe jos. Cu toate astea, bustul a fost instalat la Spitalul Militar din București și reprezintă singurul monument public al lui Brâncuși din București.

A plecat la Paris, pentru desăvârșirea studiilor. Oprindu-se în Viena, a lucrat un timp la un atelier ca decorator de mobilier, iar în muzeele vieneze a făcut cunoștință cu sculpturile egiptene care i-au influențat mai târziu opera.

În 1905, la Paris, a reușit la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906, când, atingând limita de vârstă, a părăsit școala. A refuzat să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu crește nimic).

A creat, în 1907, prima versiune a Sărutului, temă pe care o va relua sub diferite forme până în 1940, culminând cu Poarta Sărutului din Târgu-Jiu.

Constantin Brâncuși – sculptorul sufletului românesc

A închiriat un atelier în Rue de Montparnasse și a intrat în contact cu avangarda artistică pariziană, împrietenindu-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp. În 1909 a revenit pentru scurt timp în România și a participat la Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură, unde a primit premiul II ex aequo. Până în 1914, a participat cu regularitate la expoziții colective din Paris și București, inaugurând ciclurile Pasărea Măiastră, Muza adormită, Domnișoara Pogany, iar în 1914, a deschis prima expoziție în Statele Unite ale Americii la Photo Secession Gallery din New York City, care a provocat o enormă senzație.

Omul care avea deviza „Creează ca un zeu, poruncește ca un rege, lucrează ca un sclav” a schimbat fața sculpturii, a fost respectat, iubit, adulat în întreaga lume. Mai puțin în țara lui!

Moștenirea lui Brâncuși

Constantin Brâncuși a vrut să doneze statului român lucrările aflate în atelierul său de la Paris, pentru a lăsa țării sale o altă mare moștenire, pe lângă Ansamblul Monumental Calea Eroilor de la Târgu Jiu.

Academia Republicii Populare Române a analizat oferta, într-o ședință condusă de scriitorul Mihail Sadoveanu, iar oferta a fost refuzată. Marele sculptor urma să doneze țării sale 230 de sculpturi, 41 de desene, 1.600 de fotografii și o serie de piese de mobilier. Academicienii Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Artă, din cadrul Academiei Republicii Populare Române, s-au întrunit pe data de 7 martie 1951 pentru a dezbate propunerea făcută de Brâncuși. Au participat la această ședință, care a devenit celebră: George Călinescu, Camil Petrescu, Geo Bogza, Victor Eftimiu sau sculptorul Ion Jalea.

În urma ședinței s-a încheiat un proces verbal, la fel de celebru, în care se menționa principalele poziții ale academicienilor exprimate în cadrul ședinței. Dintre acestea se remarcă discursul criticului George Călinescu, care susținea că „Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice acestei arte“…

 

Nici ansamblul monumental de la Târgu jiu nu a avut o soartă de invidiat, la un moment dat dorindu-se chiar înlăturarea lui… Casa în care s-a născut marele artist, a căzut singură, de bătrânețe și durere. Ceea ce vedeți mai jos e o casă vecină, transformată în muzeu.

Acum patru ani, tot poporul român a devenit „brâncușolog”, acum e bine că ni-l amintim măcar de ziua lui!

Mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i; https://www.europafm.ro/istoria-fascinanta-a-lui-constantin-brancusi/

 

Constantin Brâncuși – Eu am făcut piatra să cânte… pentru omenire

Aș dori să adaug aici câteva fotografii pe care le-am făcut, în 25 ianuarie, la Expoziția Constantin Brâncuși de la Timișoara:

***** [In English] *****

„What is real is not the external form, but the essence of things… it is impossible for anyone to express anything essentially real by imitating its exterior surface”

Constantin Brâncuși

February 19, 1876, Hobița, Gorj – March 16, 1957, Paris

 

Constantin Brâncuși was a Romanian pioneer of modern abstract sculpture whose works in bronze and marble are characterized by a restrained, elegant use of pure form and exquisite finishing. A passionate wood-carver, he produced numerous wood sculptures, often with a folk flavour, and he frequently carved prototypes for works later executed in other materials. He is best known for his abstract sculptures of ovoid heads and birds in flight.

BRÂNCUȘI – Documentary Film by Cornel Mihalache

As a child he displayed an aptitude for carving wooden farm tools. Formal studies took him first to Bucharest, then to Munich, then to the École des Beaux-Arts in Paris. His abstract style emphasizes clean geometrical lines that balance forms inherent in his materials with the symbolic allusions of representational art. Considered the pioneer of modernism, Brâncuși is called the patriarch of modern sculpture.

His works are housed in the Museum of Modern Art (New York), the National Museum of Art of Romania (Bucharest), and the National Gallery of Art (Washington), as well as in other major museums around the world. The Philadelphia Museum of Art currently has the largest collection of Brâncuși sculptures in the United States.

The man who had the motto „Create like a god, command like a king, work like a slave” was respected, loved, flattered throughout the world. Less in his own country!

More on: http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i

*****

Coloana recunoștinței fără sfârșit

 

#ConstantinBrancusi #personalitateazilei #romanianvisualart #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită