Ciprian Porumbescu (1853-1883)_21
Personalitatea zilei

Ciprian Porumbescu

(2/14 octombrie 1853 – 6 iunie 1883)

~ Personalitatea zilei* ~

 

Ciprian Porumbescu

Ciprian Gołębiowski; 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Imperiul Austriac – 6 iunie 1883, Stupca/Ciprian Porumbescu, Suceava

 

Ciprian Porumbescu a fost compozitor și violonist, unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa.

A provenit dintr-o familie modestă, nu a avut parte de o formare muzicală continuă și completă, dar familia i-a insuflat credința și patriotismul.

Ciprian Porumbescu – Hora Detrunchiaților • Pian: Cristea Zalu

Fire timidă și retrasă, s-a retras în muzică, fiind încurajat de profesorul Carol Miculi, discipol al lui Chopin. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, a continuat la Konservatorium für Musik und darstellende Kunst în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă l-a frecventat, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski (Eusebie Mandicevschi, compozitor, dirijor de cor și muzicolog bucovinean, prieten cu Johannes Brahms)  cu care s-a perfecționat, în particular, la teoria muzicii.

La Viena, a scos o colecție de douăzeci de piese corale și cântece, intitulată Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români, pe care se află creații precum Cântecul gintei latine, Cântecul tricolorului, sau Imnul unirii – Pe-al nostru steag.

Ciprian Porumbescu – Cântecul gintei latine • Corul Madrigal, Dirijor Marin Constantin

Atunci când a avut loc sfințirea Mânăstirii Putna, i-a luat locul lui Grigore Vindireu, cel care conducea orchestra la festivitate, și s-a făcut remarcat de întreaga asistență, din care făceau parte Mihai Eminescu, A.D. Xenopol, Ioan Slavici, sau Nicolae Teclu.

Între 1873–1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți. În 1874 s-a înființat, la Cernăuți, societatea studențească Arboroasa, după numele vechi al Bucovinei. Ciprian i-a compus imnul, a condus corul societății culturale, iar în ultimul an de seminar a fost ales președintele ei. Dar Arboroasa nu a fost niciodată privită cu ochi buni de stăpânirea austriacă din cauza activităților considerate mult prea intens patriotice.

Ciprian Porumbescu – Rapsodia Română • Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Cluj-Napoca, Dirijor Emil Simon, Solist Ștefan Ruha

Violonist, compozitor, teolog și mare patriot, Porumbescu a întruchipat în scurta sa existență, autenticul românesc cu tot ceea ce este mai frumos și mai pur – de la freamătul codrului, șoptirile dulci ale pâraielor, până la glasuri de bucium care răsună a jale – definind un adevărat erou cu un destin romantic.

Ciprian Porumbescu – Balada •Vioară: Ion Voicu

Întors în țară, a mers la Brașov la îndemnul prietenului său, Andrei Bârseanu, unde a condus corul Bisericii Sf. Nicolae, a ocupat catedra de muzică a gimnaziului, a dirijat corul gimnazial, precum și corul Reuniunii române de gimnastică și cântări.  Tot aici, a lansat prima operetă românească, Crai nou, pe un libret de Vasile Alecsandri, pe o scenă improvizată, a Școlii Centrale din Brașov (acum, Colegiul Național „Andrei Șaguna”), la 27 februarie/11 martie. Reprezentația Crai nou s-a bucurat de un mare succes în rândul publicului. În gara Brașov zilnic, la oră fixă, se aude melodia operetei Crai nou, iar în muzeul Primei Școli Românești din Șchei este o sală dedicată marelui compozitor.

Ciprian Porumbescu – Crai Nou • Orchestra de studio a Radiodifuziunii Romane si Corul Conservatorului „Ciprian Porumbescu”

Anii din liceu, când a suferit de foame și a locuit cu chirie în încăperi mici și pline de igrasie, apoi zilele la închisoare, și-au pus amprenta pe sănătatea sa, iar tuberculoza l-a slăbit tot mai mult. La doar 30 de ani s-a stins din viață, dar a lăsat în urma sa o creație muzicală importantă.

Ciprian Porumbescu – Pe-al nostru steag e scris Unire •  Corul și Orchestra Ansamblului artistic „Doina” al Armatei

Printre cele mai populare lucrări sunt: Balada pentru vioară si orchestră, op. 29, opereta Crai nou. A compus muzica pentru celebrul cântec patriotic Pe-al nostru steag e scris Unire, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național, de asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, Trei culori.

Mai mult: Ciprian Porumbescu [Wikipedia]

 

Ciprian Porumbescu (Film, 1972) • Scenariul și regia Gheorghe Vitanidis, cu: Vlad Rădescu, Tamara Crețulescu, Emanoil Petruț, Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani, Clody Bertola, Dina Cocea, Toma Caragiu, Amza Pellea, Iurie Darie etc.

***** [In English] *****

Ciprian Porumbescu

14 October 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – 6 June 1883, Stupca

 

Ciprian Porumbescu was a Romanian composer, the most celebrated of his time. He wrote poetry, lyrics and press articles and actively participated in the public cultural life.

Balada • Clara Cernat and Thierry Huillet

He helped the rise of the Romanian music school during an age of enthusiasm generated by Romania’s independence. Some of the most remarkable musical pages of the composer were inspired by national heroes and great army leaders. The appreciation of his music came from the melodic nature of his compositions and their folklore inspiration. He left a legacy of more than 250 works, bringing him fame and popularity through his short life.

More on: Ciprian Porumbescu [Wikipedia]

*****

 

Ciprian Porumbescu – Album Integral • Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Cluj Napoca, Orchestra Radioteleviziunii, Corul Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, Dirijori: Emil Simion, Paul Popescu

 

#CiprianPorumbescu #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită

16 comentarii la „Ciprian Porumbescu

  1. Pingback: 22 Octombrie în istoria românilor

  2. Pingback: 22 Decembrie în istoria românilor

  3. Pingback: 9 Martie în istoria românilor

  4. Pingback: 20 Martie în istoria românilor

  5. Pingback: Ion Voicu

  6. Pingback: 20 Octombrie în istoria românilor

  7. Pingback: 27 Februarie în istoria românilor

  8. Pingback: 6 Iunie în istoria românilor

  9. Pingback: 22 Octombrie în istoria românilor

  10. Pingback: 30 Octombrie în istoria românilor

  11. Pingback: 1 Noiembrie în istoria românilor

  12. Pingback: 2 Noiembrie în istoria românilor

  13. Pingback: 22 Decembrie în istoria românilor

  14. Pingback: 7 Februarie în istoria românilor

  15. Pingback: 13 Februarie în istoria românilor

  16. Pingback: 6 Iunie în istoria românilor

Lasă un răspuns