~ Personalitatea zilei* ~

Ciprian Porumbescu

Ciprian Gołębiowski; 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Imperiul Austriac – 6 iunie 1883, Stupca/Ciprian Porumbescu, Suceava

Ciprian Porumbescu a fost compozitor și violonist, considerat un violonist de excepție și unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa.

A provenit dintr-o familie modestă, fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Din cauza sărăciei, nu a avut parte de o formare muzicală continuă și completă, dar familia i-a insuflat credința și patriotismul.

Fire timidă și retrasă, el și-a găsit refugiul în muzică, fiind încurajat de profesorul Carol Miculi, discipol al lui Chopin. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți.

Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.

Ciprian Porumbescu – Hora Detrunchiaților • Pian: Cristea Zalu

În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, a participat și tânărul Ciprian Porumbescu – i-a luat locul lui Grigore Vindireu, cel care conducea orchestra, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.

Ciprian Porumbescu / Vasile Alecsandri – Altarul Mănăstirii Putna • Corala Sf. Ierarh Leontie

Cu ajutorul unei burse, a studiat la Konservatorium für Musik und darstellende Kunst în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă l-a frecventat, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski (Eusebie Mandicevschi, compozitor, dirijor de cor și muzicolog bucovinean, prieten cu Johannes Brahms) cu care s-a perfecționat, în particular, la teoria muzicii.

La Viena, a dirijat corul Societății Studențești România Jună și a scos o colecție de douăzeci de piese corale și cântece la unison, intitulată Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români, pe care se află creații precum Cântecul gintei latine, Cântecul tricolorului, sau Imnul unirii – Pe-al nostru steag, prima lucrare de acest gen din literatura noastră.

Cântecul gintei latine • Corul Madrigal, Dirijor Marin Constantin

Între 1873–1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți. În 1874 s-a înființat, la Cernăuți, societatea studențească Arboroasa, după numele vechi al Bucovinei. Ciprian i-a compus imnul, a condus corul societății culturale, iar în ultimul an de seminar a fost ales președintele ei. Dar Arboroasa nu a fost niciodată privită cu ochi buni de stăpânirea austriacă din cauza activităților considerate mult prea intens patriotice.

Rapsodia Română • Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Cluj, Dirijor Emil Simon, Solist Ștefan Ruha

Violonist, compozitor, teolog și mare patriot, Porumbescu a întruchipat în scurta sa existență, autenticul românesc cu tot ceea ce este mai frumos și mai pur – de la freamătul codrului, șoptirile dulci ale pâraielor, până la glasuri de bucium care răsună a jale – definind un adevărat erou cu un destin romantic.

Ciprian Porumbescu – Balada • Vioară: Ion Voicu

Întors în țară, a mers la Brașov la îndemnul prietenului său, Andrei Bârseanu, unde a condus corul Bisericii Sf. Nicolae, a ocupat catedra de muzică a gimnaziului, a dirijat corul gimnazial, precum și corul Reuniunii române de gimnastică și cântări. Tot aici, a lansat prima operetă românească, Crai nou, piesă în două acte pe un libret de Vasile Alecsandri, pe o scenă improvizată, a Școlii Centrale din Brașov (acum, Colegiul Național „Andrei Șaguna”), la 27 februarie/11 martie. Reprezentația Crai nou s-a bucurat de un mare succes în rândul publicului – spectacolul a fost reluat în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta a fost montată și la Oravița.

În gara Brașov zilnic, la oră fixă, se aude melodia operetei Crai nou, iar în muzeul Primei Școli Românești din Șchei este o sală dedicată marelui compozitor.

Crai Nou • Orchestra de studio a Radiodifuziunii Romane si Corul Conservatorului „Ciprian Porumbescu”

Anii din liceu, când a suferit de foame și a locuit cu chirie în încăperi mici și pline de igrasie, apoi zilele la închisoare (când a fost arestat pentru activitatea sa politică), și-au pus amprenta pe sănătatea sa, iar tuberculoza l-a slăbit tot mai mult. La doar 30 de ani s-a stins din viață, dar a lăsat în urma sa o creație muzicală importantă.

Ciprian Porumbescu / Andrei Bârseanu – Pe-al nostru steag e scris Unire • Corul „Basileus” al Seminarului Teologic Ortodox „Sf.Vasile cel Mare” Iași, Orchestra de Suflători a Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” Iași

Printre cele mai populare lucrări sunt: Balada pentru vioară si orchestră, op. 29 și opereta Crai nou. A compus muzica pentru celebrul cântec patriotic Pe-al nostru steag e scris Unire, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național, de asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, Trei culori.

Trei culori • Corala „Leon Băncilă”

De asemenea, ne-a lăsat Serenadă, La malurile Prutului, Altarul Mănăstirii Putna, Inimă de român, Gaudeamus Igitur, Odă ostașilor români și altele.

Mai mult: Ciprian Porumbescu [Wikipedia]

Ciprian Porumbescu (Film artistic, 1972) • Scenariul și regia Gheorghe Vitanidis. Cu: Vlad Rădescu, Tamara Crețulescu, Emanoil Petruț, Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani, Clody Bertola, Dina Cocea, Toma Caragiu, Amza Pellea, Iurie Darie etc.

***** [In English] *****

Ciprian Porumbescu

14 October 1853, Șipotele Sucevei, Bucovina – 6 June 1883, Stupca

Ciprian Porumbescu was a Romanian composer, the most celebrated of his time. He wrote poetry, lyrics and press articles and actively participated in the public cultural life.

Balada • Clara Cernat and Thierry Huillet

He helped the rise of the Romanian music school during an age of enthusiasm generated by Romania’s independence. Some of the most remarkable musical pages of the composer were inspired by national heroes and great army leaders. The appreciation of his music came from the melodic nature of his compositions and their folklore inspiration. He left a legacy of more than 250 works, bringing him fame and popularity through his short life.

More on: Ciprian Porumbescu [Wikipedia]

*****

Hora Brașovului • Pian: Gabriel Amiraș

#CiprianPorumbescu #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality #universalmusic

----------

*Ediție revizuită și adăugită