Dansul Călușului -cover24
Amintirile zilei Istoria românilor

25 Noiembrie în istoria românilor

Dansul Călușului, Matei Millo, Ion Cantacuzino, Legea instrucțiunii publice, George Vraca, Dorel Zugrăvescu, Nicu Stan, Nicolae Urdăreanu, Doina Cetea, Marin Petrache Pechea

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Dansul Călușului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO

 

1467 Evdochia De Kiev Prima Soție A Lui Ștefan Cel Mare

1467 – A încetat din viață Evdochia de Kiev

prima parte a sec. XV – 25 noiembrie 1467, Suceava

Fiica lui Alexandru (Olelko) și a Anastasiei, rudă cu marii cnezi ai Kievului și marii duci ai Lituaniei, după tată, și cu marii cnezi ai Moscovei, după mamă și sora cneazului Simion Olelkovici; prima soție a lui Ștefan cel Mare.

 

1600 – Bătălia de lângă Curtea de Argeș

Luptă între valahii conduși de Mihai Viteazul și trupele poloneze ale lui Jan Zamoyski, sprijinite de trupe moldovenești conduse de Ieremia Movilă. La acel moment, după victoriile anterioare, armata polonă instalase noi domnitori în Moldova și Muntenia. Voievodul Mihai Viteazul a fost înfrânt și s-a retras la Viena pentru a-i cere ajutor împăratului Rudolf al II-lea.

1629 – A încetat din viață Gabriel Bethlen (15 noiembrie 1580 – 25 noiembrie 1629)

Principe al Transilvaniei între 1613–1629.

1784 – Răscoala țărănească condusă de Horea, Cloșca și Crișan:

O trupă de 9 husari din Regimentul de Toscana, conduși de vagmistrul Bernath a fost atacată și distrusă la Ponor de o grupare de cca 600 țărani români din zonă. Un soldat și vagmistrul au fost uciși, ceilalți grav răniți și toate armele lor capturate de răsculați.

1814 – S-a născut Matei Millo

25 noiembrie 1814, Stolniceni-Prăjescu, Iași, Principatul Moldovei – 9 septembrie 1896, București

Actor și cântăreț, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc. A urmat Academia Mihăileană, iar după absolvirea acesteia, în 1840, a plecat la Paris, unde a studiat arta dramatică timp de cinci ani. A desfășurat la Iași și la București o activitate multilaterală de actor, director de scenă, autor dramatic, conducător de trupă și director de teatru, precum și de profesor. 1814-1896 Matei MilloMatei Millo a fost un fervent susținător al repertoriului național și un interpret strălucit al comediilor lui Vasile Alecsandri. A cultivat în teatrul românesc interpretarea realistă reacționând împotriva stilului declamator. Jocul lui Millo se caracteriza printr-un fin simț de observație, sobrietate, capacitate de nuanțare, minuțiozitate în caracterizarea variată a personajelor, umor și vervă neobosită. În 1848, la Teatrul Național din Iași, a avut loc premiera primei operete românești, Baba Hârca, pe text de Matei Millo și muzică de Alexandru Flechtenmacher, cu subtitlul operată-vrăjitorie în două acte și trei tablouri. Matei Millo a interpretat rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul „Mihai Eminescu”. Printre rolurile care i-au asigurat popularitatea se numără travestiurile: Chirița, Mama Anghelușa, Baba Hîrca, dar și Ciubăr din Despot-Vodă, rolul titular din Barbu Lăutaru de V. Alecsandri, Shylock din Neguțătorul din Veneția de Shakespeare, Sancho Panza din Don Quijote de Cervantes etc.

1859 – Facultatea de Drept din București a devenit independentă

La 17 octombrie 1850 a luat ființă Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul Sf. Sava, prima promoție de juriști fiind consemnată în anul 1854. Prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza din 25 noiembrie 1859, Facultatea de Drept a devenit instituție independentă, primul său decan fiind Constantin Boșianu. Inițial a avut 9 catedre, 9 profesori și 30 de studenți. Actualul Palat al facultății a fost construit în anii 1934–1936.

1863 – S-a născut Ion Cantacuzino

25 noiembrie 1863, București – 14 ianuarie 1934, București

Medic și bacteriolog, profesor universitar și membru titular (din 1925) al Academiei Române. A urmat sstudii superioare de Filosofie (1882–1886), Științe naturale (1886–1891) și Medicină (1887–1894) la Paris. În 1895 a obținut titlul de Doctor în Medicină cu teza: Recherches sur le mode de destruction du vibrion cholérique dans l’organisme (Cercetări asupra modului de distrugere a vibrionului holeric în organism). După terminarea studiilor, a lucrat în Institutul Pasteur din Paris, ca asistent al lui Ilia Mecinikov, în domeniul mecanismelor imunitare ale organismului. Întors în țară, a fost numit profesor de Medicină experimentală la Facultatea de Medicină din București (1901) și Director general al Serviciului Sanitar din România (1907). 1863-1934 Ion CantacuzinoEste fondatorul școlii românești de imunologie și patologie experimentală. Vocația sa de fondator și organizator a fost demonstrată prin înființarea unor instituții ca Institutul de Seruri și Vaccinuri (1921), care astăzi îi poartă numele, a Laboratorului de Medicină Experimentală (1901) din cadrul Facultății de Medicină, precum și a unor publicații de specialitate, Revista Științelor Medicale, Annales de Biologie, Archives roumaines de pathologie expérimentale et de microbiologie. A desfășurat o bogată activitate de cercetare privind vibrionul holeric și vaccinarea antiholerică, imunizarea activă împotriva dizenteriei și febrei tifoide, etiologia și patologia scarlatinei. A pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită Metoda Cantacuzino, metodă folosită și astăzi în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră, recunoscută în istoria epidemiologiei ca marea experiență românească de vaccinare. A fost membru în Comitetul de Igienă al Ligii Națiunilor, al societăților de Biologie, de Patologie Exotică și al Academiei de Științe din Paris. Numeroase universități i-au acordat titlul de Doctor honoris causa, Lyon (1922), Bruxelles (1924), Montpellier (1930), Atena (1932) și Bordeaux (1934).

Ion Cantacuzino – cercetătorul care a răpus holera [EU aleg România (2015)]

1864 – Legea instrucțiunii publice

A fost prima lege modernă a învățământului românesc. Vasile Boerescu a alcătuit singur un proiect de lege, pe care l-a publicat în octombrie 1863 sub numele de Proiect de lege asupra reorganizării instrucției publice din România. Susținut de ministrul cultelor și instrucției, Dimitrie Bolintineanu, proiectul a fost însușit în decembrie 1863 de Consiliul de miniștri și trimis spre deliberare Camerei Legiuitoare. Dezbătut la 11 martie 1864, a fost votat cu majoritate zdrobitoare. Astfel că legea a fost înaintată domnitorului Alexandru Ioan Cuza spre sancționare. Sub titlul Legea nr. 1150/25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române, a fost publicată în Monitorul la 5 decembrie 1864, urmând a se „pune în lucrare cu începerea anului școlariu 1865”. S-au stabilit trei grade de învățământ: primar, secundar și superior, din care „instrucțiunea primară este obligatorie și gratuită”.

1864 – Regulamentul pentru administrarea și organizarea Muzeului de Antichități din București

În 1834 a fost fondat Muzeul de Istorie Naturală și Antichități de către domnitorul Alexandru Ghica. Banul Mihalache Ghica (fratele domnitorului) a donat întreaga sa colecție: 150 piese de mineralogie, o colecție de moluște (213 piese), o colecție de pești, o vulpe albă, dinți de mastodont, antichități și 1.258 monede grecești, romane și bizantine. Din 1837 conservator (director) al muzeului a fost numit Carol (Scarlat) Wallenstein prin grija căruia au sporit colecțiile care includeau curiozități naturale, piese arheologice, sculpturi și monede greco-romane și bizantine. Ulterior, colecțiile de științele naturii au fost separate de restul obiectelor constituind bazele Muzeului de Zoologie și Mineralogie. Câțiva ani mai târziu titulatura muzeului a fost schimbată, fiind numit Muzeul Național, în concordanță cu mișcarea de emancipare națională, fenomen specific țărilor europene din centrul și estul Europei în secolul al XIX-lea. În 1862, generalul N. Mavros a donat o importantă colecție, compusă din 4.000 de monede, statui, basoreliefuri, antichități egiptene, ceramică elenă și etruscă, dar și ceramică descoperită pe plan local. Patrimoniul muzeului s-a îmbogățit și cu piesele celebrului Tezaur de la Pietroasa.

1864b Muzeul Național De Antichități

Primul sediu, începând din anul 1834, s-a aflat în clădirea Colegiului Sf. Sava, iar din anul 1864 colecțiile muzeului au fost mutate în clădirea Universității. Spațiul destinat muzeului s-a dovedit insuficient, fiind cumpărate case alăturate.

1864c Regulamentul Muzeului De Antichităţi
Regulamentul Muzeului de Antichităţi

Instituția a intrat într-o nouă etapă de activitate în urma Decretului lui Alexandru Ioan Cuza din 25 noiembrie 1864 privind aprobarea Regulamentului pentru administrarea și organizarea Muzeului de Antichități din București, tutelat de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, avându-l drept conservator pe Alexandru Russo și fiind diriguit de un Comitet arheologic. Din anul 1990 muzeul se va numi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

1867 – Prima Convenție poștală a României

La 25 noiembrie/7 decembrie a intrat în vigoare prima Convenție poștală a României, cea cu Rusia. Conform convenției, pe teritoriul României serviciul de poștă urma să fie efectuat numai de către Poșta Română.

1885 – A încetat din viață Grigore Alexandrescu (22 februarie 1810 – 25 noiembrie 1885)

Poet și fabulist; a impus în literatura română, ca specii literare, satira, fabula și epistola.

1892 – S-a născut Petre Constantinescu-Iași

25 noiembrie 1892, Iași – 1 decembrie 1977, București

Istoric, profesor universitar și om politic comunist, membru titular (din 1948) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, unde i-a fost student lui Orest Tafrali și a fost licențiat în Istorie în anul 1914. 1892-1977 Petre Constantinescu IaşiDupă absolvirea facultății, a fost profesor secundar la licee din Iași, Huși și Bârlad, profesor la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, șef al catedrei de Istoria Artelor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, apoi șef al catedrei de Istoria României la Universitatea din București. A fost membru al Academiei de Științe Sociale și Politice din RSR, precum și membru corespondent al Academiei de Științe din RP Bulgaria. A deținut funcțiile de președinte al Societății de științe istorice, președinte al Uniunii societăților științifice ale corpului didactic din România, președinte al Comitetului național al științelor din RSR, președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, director al Institutului de istorie „Nicolae Iorga” din București, director al Institutului de studii româno-sovietice. A participat la elaborarea primului tratat de Istoria României.

1896 – A apărut primul număr al revistei Literatura și arta română. Idei, simțire și formă

1896 Primul Număr Literatura și Arta Română

Întemeiată de Dumitru C. Olănescu și Nicolae Petrașcu, a apărut la București, cu intermitențe, între 25 noiembrie 1896–25 decembrie 1910, în condiții grafice excelente, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu, care era editor și director; au apărut articole și cronici despre viața muzicală a țării precum și partituri de Gh. Ștefănescu, G. Musicescu, G. Dima.

1896 – S-a născut George Vraca

25 noiembrie 1896, București – 17 aprilie 1964, București

1896-1964 George VracaRenumit actor, director de teatru, animator, conducător de colective artistice. Interpretările lui George Vraca excelau prin adâncimea înțelegerii rolului, distincția și eleganța ținutei, gestica sobră și dicțiunea exemplară.S-a remarcat în interpretarea unor roluri principale din repertoriul clasic și modern, universal și național: Hamlet, Visul unei nopți de vară, Cum vă place, Neguțătorul din Veneția, Macbeth, Richard al III-lea de Shakespeare, Din jale s-a întrupat Electra de Eugen O’Neil, Vlaicu-Vodă de Alexandru Davilla, Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri etc. A jucat în filme: Datorie și sacrificiu, Visul unei nopți de iarnă, Nepoții gornistului, Răsare soarele, Tudor.

Tudor (1962) • Regia Lucian Bratu. Cu: Emanoil Petruț, George Vraca, Alexandru Giugaru, Geo Barton, Olga Tudorache, Amza Pellea, Ernest Maftei etc.

1916 – Trupele germano–austro-ungare au ocupat Râmnicu Vâlcea

1916a Ocupare Râmnicu Vâlcea

La 12/25 noiembrie, orașul Râmnicu Vâlcea a fost ocupat în urma unei puternice ofensive desfășurate între 3 octombrie–14 noiembrie. Ocuparea vremelnică a orașului Râmnicu Vâlcea și instaurarea de către trupele centrale a unui regim despotic prin rechiziționarea și confiscarea bunurilor aparținând locuitorilor, exploatarea nemiloasă a țăranilor, muncitorilor, jefuirea cruntă a bogățiilor naturale, distrugerea instalațiilor industriale și secătuirea rezervelor materiale și materii prime, au dat o grea lovitură economiei locale.

1916 – Ministerele și autoritățile centrale au părăsit Bucureștiul și s-au îndreptat spre Iași

Datorită precarei dotări militare și lipsei sprijinului aliat promis, cu tot eroismul ostașilor săi, la jumătatea lui noiembrie 1916, Romania a pierdut Dobrogea, Oltenia, ajungând în prag de înstrăinare și capitala.

1916b Ministerele și Autoritățile Centrale Au Părăsit Bucureștiul

Fiindcă la 11/24 noiembrie armatele inamice au trecut Dunărea și se apropiau de București, Consiliul de Miniștri a hotărât transferarea reședinței la Iași. Drept consecință, sâmbătă, 12/25 noiembrie, ministerele și autoritățile centrale, cu zestrea și funcționarii superiori îmbarcați în trenuri, au pornit spre Moldova. Între ele se afla și trenul care transporta tezaurul țării, adăpostit în lăzi grele cu lingouri, monede străine din aur și alte valori. Au fost depozitate în subsolul clădirii Băncii Naționale din strada Ștefan cel Mare și în spațiile Vămii de vizavi de gară. Iașul devenea, astfel, temporar, Capitala României, redusă la o treime din teritoriul ei, ca urmare a evoluțiilor din timpul primului război mondial.

1918 – Pantelimon Halippa a fost ales președinte al Sfatului Țării din Basarabia

Sfatul Țării a fost un consiliu legislativ care a condus între 1917–1918 noul stat, Republica Democrată Moldovenească, format pe teritoriul fostei guberniei ruse Basarabia, 1918 Pantelimon Halippacare fusese creată după 1812 de Imperiul Rus în partea estică a Principatului românesc medieval, Moldova. Sfatul Țării a proclamat, în calitate de Parlament al Basarabiei (21 noiembrie 1917–27 noiembrie 1918) după destrămarea Imperiului Rus și fondarea Republicii Democratice Moldovenești, Unirea cu Regatul României în 1918. După ce, la data de 2 martie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (între 2 aprilie 1918–25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25–27 noiembrie 1918). Vicepreședinți au fost aleși: V. Bîrcă și Gh. Buruiană, iar secretari: I. Buzdugan, A. Scobioală și B. Epure. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat.

1919 – S-a format Blocul Parlamentar democratic

Blocul Parlamentar, format pe 25 noiembrie 1919 a fost o coaliție politică alcătuită din Partidul Național Român (Transilvania), Partidul Țărănesc (Vechiul Regat), Partidul Țărănesc din Basarabia, Partidul Democrat al Unirii (Bucovina), Partidul Naționalist-Democrat și gruparea independentă condusă de Nicolae Lupu, cu scopul de forma o majoritate parlamentară pentru susținerea noului guvern, condus de Alexandru Vaida-Voevod (1 decembrie 1919–12 martie 1920). S-a autodizolvat odată cu demisia guvernului.

1920 – Aplicarea sistemului metric de măsuri și greutăți în întreaga Românie

La 15 septembrie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea pentru adoptarea Sistemului Metric de măsuri și greutăți în România. Pentru punerea în aplicare a Legii lui Cuza, a fost adoptat un Regulament a cărui generalizare s-a realizat, însă, 20 de ani mai târziu. După Marea Unire s-a impus necesitatea generalizării sistemului metric unitar, prin Decretul din 25 noiembrie 1920 privind aplicarea în România a Legii și a regulamentului aplicării Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți.

1926 – S-a născut Horia Horșia

25 noiembrie 1926, Dumbrăveni, Brașov – 6 august 2006

Critic de artă. A fost redactor la revista ARTA și a semnat cronici în ziarul Informația Bucureștiului din anul 1954 până la încetarea apariției gazetei. Printre lucrările sale se numară monografiile Francisc Șirato, Gabriela Pătulea Drăguț și cartea Spații, forme, culori, în arta contemporană. A fost distins cu Premiul pentru critică al UAP (1996).

1930 – S-a născut Dorel Zugrăvescu

Gheorghe Dorel Zugrăvescu; 25 noiembrie 1930, Râmnicu Vâlcea – 20 noiembrie 2019, Constanța

Inginer geofizician, membru corespondent (din 1991) al Academiei Române. A absolvit Institutul de Mine București, Facultatea de Geofizică (1948–1954). A devenit Doctor în Științe, specialitatea Geofizică, în 1985, cu teza Contribuții la studiul geodinamic al teritoriului României și Doctor în Științe, specializarea Medicină alternativă (1987). 1930-2019 Dorel Zugrăvescu GeofizicianA fost cercetător științific la Institutul de Fizică, cercetător științific principal la Centrul de Cercetări Geofizice al Academiei Române, șef laborator la Laboratorul de Geodinamică în Centrul de Cercetări Geofizice al Academiei Române, la Observatorul Astronomic din București, la Centrul de Fizica Pământului, cercetător principal, apoi director la Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu” al Academiei Române. A introdus în România Geodinamica instrumentală, a realizat profile, poligoane și observatoare de geodinamică, echipate inițial exclusiv cu aparatură de construcție proprie și a montat aparatură de geodinamică, inclusiv de construcție proprie, inclusiv în observatoare din străinătate. A publicat peste 150 de lucrări în reviste de specialitate, respectiv în volume ale unor manifestări științifice internaționale. Din 1977 a fost profesor asociat în Catedra de Geofizică a Universității București. A fost membru al Academiei de Științe Tehnice din România, secția Ingineria Petrolului, Minelor și Geonomiei, membru titular și fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea Științe terestre.

1931 – S-a născut Nicu Stan

25 noiembrie 1931, Constanța – 24 august 1990, Iași

Operator, director de imagine de film, scenarist și regizor de film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București în 1955, 1931-1990 Nicu Standebutând încă din ultimul an de studenție pe post de cameraman și asistent de operator la scurtmetrajul Și Ilie face sport (1955). A colaborat la realizarea a două lungmetraje: Alarmă în munți (1955) și Pasărea furtunii. A regizat apoi câteva scurtmetraje documentare (Covoare orientale, Confex și Nu, nu e miraj) și a fost asistent de operator la lungmetraje de fiicțiune, debutând ca director de imagine în filmul Partea ta de vină (1962), regizat de Mircea Mureșan. În anii ’80, urmând exemplul altor operatori, a regizat patru filme de lung metraj: Un echipaj pentru Singapore, Vreau să știu de ce am aripi, Furtună în Pacific și Cale liberă. Și-a continuat, în paralel, și meseria de director de imagine. A semnat imaginea pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum Răscoala, Diminețile unui băiat cuminte, Columna, Baltagul, Puterea și adevărul, Actorul și sălbaticii și Toate pînzele sus.

Puterea și adevărul (1972) • Regia Manole Marcus, director de imagine Nicu Stan. Cu: Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Octavian Cotescu, Irina Gărdescu, Nineta Gusti, Ernest Maftei etc. 

1931 – S-a născut Panait I. Panait

25 noiembrie 1931, Pietroiu, Ialomița/Borcea, Călărași – 21 martie 2015, București

Istoric și arheolog, cu preocupări în domeniul arheologiei medievale. Studiile universitare le-a urmat între 1951–1956 la București. 1931-2015 Panait I. PanaitA fost, din 1956 șef de secție la Muzeul de Istorie al municipiului București, ulterior deținând funcția de director. A făcut săpături arheologice în București și în jurul orașului, fiind interesat de istoria sa. A dublat preocuparea pentru aducerea la lumină a vestigiilor cu interesul pentru conservarea lor, aducând contribuții muzeologice. Împreună cu Ștefan Ionescu, a scris lucrarea Constantin vodă Brâncoveanu: Viața. Domnia. Epoca, o monografie de referință în domeniu. A fost căsătorit cu istorica Ioana Cristache-Panait. Din operele sale: Aspecte din lupta populației bucureștene împotriva regimului turcofanariot: 1716–1821, Muzeul Curtea Veche, Arheologie medievală română.

1932 – Pactul de neagresiune electorală între Partidul Național Țărănesc și Garda de Fier

Pactul de neagresiune electorală a fost încheiat pe 25 noiembrie 1937 de Iuliu Maniu, președintele Partidului Național-Țărănesc și Corneliu Zelea Codreanu, căpitanul Mișcării Legionare, la care au aderat ulterior Gheorghe I. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal–Gheorghe Brătianu (georgiștii), Constantin Argetoianu, președintele Uniunii Agrare, și Partidul Evreiesc din România. „Se încheie între partidele subsemnate o înțelegere cu scopul de a apăra libertatea și de a asigura corectitudinea alegerilor […] Aceste partide încheie pentru timpul alegerilor actuale în vederea scopului propus un pact de neagresiune”. Pactul semnifica „înconjurarea actelor și limbajului de violență și de denigrare, dar nu împiedică afirmarea ideologiei proprii și discuția de bună credință”.

1936 – A încetat din viață Gabriela Chaborski (14 octombrie 1891 – 25 noiembrie 1936)

Chimistă română de origine poloneză, conferențiar universitar; bogată activitate științifică.

1937 – S-a născut Nicolae Urdăreanu

25 noiembrie 1937, Lăpușata, Vâlcea – 23 octombrie 2019, București

Bariton; solist al Operei Naționale București. A urmat Facultatea de Teologie, Litere, Istorie Arte din cadrul Universității din Pitești (promoția 1959). 1937-2019 Bariton Nicolae UrdăreanuȘi-a început cariera muzicală la Teatrul Muzical de Operă din Galați, din anul 1984, devenind solist al Operei Naționale din București. Personalitate marcantă a teatrului liric românesc, îndrăgit deopotrivă de public și critici, s-a afirmat, de-a lungul timpului, ca interpret în numeroase spectacole, dar și ca singurul bariton român wagnerian al epocii sale. În peste 40 de ani de activitate în arta lirică a interpretat peste 40 de roluri din opere celebre de Giuseppe Verdi și Richard Wagner. Acestora li se adaugă rolul principal din capodopera enesciană Oedipe, în care a debutat în anul 1995, cu ocazia premierei realizate de Andrei Șerban în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”.

1937 – A încetat din viață Gheorghe Em. Filipescu (Gheorghe Emanoil Filipescu; 28 martie 1885 – 25 noiembrie 1937)

Inginer, specialist în domeniul rezistenței materialelor, statisticii construcțiilor și teoriei elasticității; membru corespondent al Academiei Române.

1939 – S-a născut Vasile Menzel

25 noiembrie 1939, Bacău

Cântăreț, dramaturg, coregraf, compozitor, dansator de step, actor, regizor, instrumentist, poet și profesor universitar. 1939 Vasile MenzelA urmat Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, Facultatea de Teatru, Actorie, promoția 1966 și este Doctor în Teatru (absolvit cu Magna cum laude în 2004). A jucat la Teatrul Satiric Muzical „Constantin Tănase”, Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, Teatrul de Nord Satu Mare (membru fondator), Teatrul „Ion Creangă”, Teatrul Excelsior (membru fondator), a avut nenumărate roluri la Teatrul TV și Teatrul Radiofonic. A jucat și în filme: Game pentru televiziune (Mențiune specială a juriului la Festivalul Monte Carlo 1968), Vacanța cea mare, Plevna 77, Mama (Premiul ACIN, Premiul special al juriului la Moscova și Premiul special și Cupa de Argint la Giffoni Vale Piana – Italia), Jocul de-a vacanța, Eu sunt Adam, Crucea de piatră, Examen etc. A predat Tehnică vocală, vorbire scenică, Sunet și muzică de film la Academia de Arte Luceafărul.

Mica sirenă • Teatrul Excelsior: Regia Olimpia Arghir, Cu: Annemarye Ziegler, Vasile Menzel, Paula Lucian, Cristian Nicolae, Silvana Ionescu, Robert Radoveneanu, Ștefan Velniciuc

1940 – A început dezgroparea, în vederea reînhumării, a osemintelor legionarilor uciși la 29/30 noiembrie 1938

Sugrumați și împușcați în Pădurea Tâncăbești, Corneliu Zelea Codreanu, nicadorii și decemvirii au fost apoi azvârliți într-o groapă comună din închisoarea Jilava, peste care s-a aruncat acid sulfuric și var nestins și s-a turnat o placa de beton. La doi ani de la asasinat, după căderea dictaturii lui Carol al II-lea, între 25–26 noiembrie 1940 și în prezența familiei Căpitanului, cadavrele au fost deshumate, urmând a fi reînhumate la Mausoleul de la Casa Verde.

1941 – S-a născut Nicolae Turtureanu

Nicolae Turtă; 25 noiembrie 1941, lacobeni–Dângeni, Botoșani

1941 Poet Nicolae TurtureanuPoet, eseist și jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1961–1966).A fost redactor la Radio Iași și la revista Cronica. A colaborat cu versuri la revista Secera și ciocanul din Pitești (1960), dar adevăratul debut literar a fost în 1962, în paginile revistei Viața studențească. A publicat versuri, cronici literare și articole pe teme culturale la revistele: Alma mater, Amfiteatru, Ateneu, Convorbiri literare, Dacia literară, Luceafărul, România literară, Symposion, Tribuna, Viața studențească etc. Din operele sale: Punctul de sprijin, Cuvinte încrucișate, Atâta verde peste cerul alb, Capăt de linie: Exerciții de neuitare, Eternitatea, desigur.

1942 – S-a născut Doina Cetea

Doina Bendorfeanu; 25 noiembrie 1942, Cetea/Bihor – 9 februarie 2024, Cluj-Napoca

Poetă, prozatoare. A fost admisă la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj, secţia Canto, 1942-2024 Poetă Doina Ceteafiind însă exmatriculată după câteva luni din cauza „originii nesănătoase” (tată preot). A absolvit Institutul Tehnic de Drumuri și Poduri Cluj (1963). Debutul absolut a fost cu versuri în revista Steaua (1965) și cel editorial, cu volumul de versuri Culorile începutului (1968). A fost secretară a Asociației Scriitorilor din Cluj (din 1984), vicepreședintă a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2009–2013). Prezentă patru decenii în viaţa literară clujeană, a publicat volume de versuri: Cutremurul albastru, Ziua și noaptea cuvintelor, În fața luminii, Agave, Corabia de cristal, Magica întâlnire, Triunghiul Bermudelor și proză scurtă: Iataganul și alte povestiri, Misterul din lacul Nuferilor, Poiana nălucilor, Fantoma corăbiei stea (ediție bilingvă română-engleză), Taximetrul roșu, Binoclul motanului Potifar: povești de dimineață, Vremea lui Gelu, Casa iluziilor, Ierboaia.

1942 – A încetat din viață Mihail Dragomirescu (22 martie 1868 – 25 noiembrie 1942)

Estetician, teoretician și critic literar, prozator; profesor universitar; membru de onoare al Academiei Române.

1944-2016 Marin Petrache Pechea

1944 – S-a născut Marin Petrache Pechea

25 noiembrie 1944, București – 9 octombrie 2016, București

Cântăreț de jazz și saxofonist. În anul 1986 a cerut azil politic în Danemarca. În România a fost condamnat de regimul comunist, în absență, la șapte ani de închisoare. S-a întors în țară în anul 1991. A făcut parte din formația Cromatic Band, a deținut o casă de discuri, precum și un restaurant care-i purta numele.

Marin Petrache Pechea & Royal Gipsy Band

1948-1996 Doina Cojocaru

1948 – S-a născut Doina Cojocaru

Doina Băicoianu; 25 noiembrie 1948, Sighișoara – 14 decembrie 1996

Handbalistă care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de coordonator. A jucat la echipele IEFS București și Universitatea Timișoara și în echipa României care a cucerit medalia de aur în Olanda, la Campionatul Mondial pentru Tineret din 1967, s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din Olanda (1971), a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din Iugoslavia (1973).

1953 – S-a născut Augustin Frățilă

25 noiembrie 1953, Aiud, Alba – 17 ianuarie 2010, București

Poet, editor si publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. După studiile liceale terminate în 1972 la Petroșani, a absolvit în 1975 Școala Tehnică de Arhitectură din București. În 1977 a abandonat, după primul an, studiile la Institutul Politehnic București. În 1991 a fost atestat ziarist. 1953-2010 Poet Augustin FrățilăÎn perioada studiilor bucureștene a frecventat Cenaclul din Tei, condus de George Țâra și Cenaclul de Luni al Centrului Universitar București, condus de Nicolae Manolescu. A fost decorator timp de 14 ani. După 1989 a fost redactor la Viața Românească și Contemporanul. Ideea europeană. A debutat publicistic în revista Luceafărul (1978) cu un grupaj de poeme, prezentat de Nichita Stănescu și Nicolae Breban. În 1995 a debutat editorial cu volumul de versuri Gramatica morții. A colaborat cu poezie și publicistică la: Luceafărul, România literară, Contemporanul, Literatorul, Convorbiri literare, Baricada, Magazin, Curentul, etc. A mai publicat volumul El – Roi (poezie, 1997). A fost membru în asociația English Speaking Union București. A primit Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1995).

Nichita Stanescu – Orație de nuntă • Augustin Frățilă

1961 – S-a născut Csíky Boldizsár Jr.

Boldizsár Csíky Jr.; 25 noiembrie 1968, Reghin

Pianist și profesor universitar român–maghiar. A studiat la Liceul de Artă din Târgu Mureș, având îndrumătoare la pian, pe Szönyi Márta și Ávéd Éva. A urmat Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, având profesori pe Ioana Prada și Dana Borșan la Pian și pe Hans Peter Türk la Compoziție. Student fiind, a câștigat cinci premii naționale de interpretare pianistică, iar în 1994, Premiul „Cella Delavrancea” acordat de maestrul Dan Grigore. A urmat cursuri post-universitare cu maestrul Jenö Jandó de la Academia ”Franz Liszt” din Budapesta (1991). A urmat cursuri de măiestrie cu profesorii Lev Naumov (Lübeck), Walter Krafft (München), Gabi Cassadesus, Philippe Bianconi și Philippe Entremont (la cursul de vară de la Fontainebleau) etc. A susținut peste 800 de recitaluri și concerte în toate centrele muzicale ale țării, cât și peste hotare: Austria, Anglia, Bulgaria, Elveția, Franța, Germania, Italia, Scoția, Ucraina, Ungaria, Cehia, Rusia, Japonia, America. În România a colaborat cu dirijorii: Emanuel Elenescu, Emil Simon, Petre Sbârcea, Ludovic Bács, Ervin Acél, Remus Georgescu, Horia Andreescu, Florentin Mihăescu, Gheorghe Costin, Peter Oschanitzky, Ilarion Ionescu-Galați etc. În anul 2006 a devenit Doctor în Muzică cu lucrarea Stileme ale creației pianistice la Alexandr Skriabin – de la postromantic la modern. În prezent este profesor universitar la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, studenții clasei sale de pian fiind distinși cu premii la concursurile din țară și străinătate.

Wolfgang Amadeus Mozart – Concertul pentru pian nr.23 în La Major, KV488

1961 – A încetat din viață Dumitru Combiescu (6 ianuarie 1887 – 25 noiembrie 1961)

Medic militar specialist în microbiologie și epidemiologie; profesor de patologie generală la Facultatea de Medicină din București, cu contribuții majore în studiul tifosului exantematic și al febrei tifoide; membru titular al Academiei Române.

1972 – A încetat din viață Teodor Bălan (Theodorus Gregorius Bălan; 26 iulie 1885 –25 noiembrie 1972)

Istoric, conferențiar universitar la Universitatea din Cernăuți; director al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți (1933–1941).

1972 – A încetat din viață Henri Coandă (7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972)

Inventator și inginer pionier al aviației, fizician; descoperitor al efectului care îi poartă numele; creatorul primului avion cu reacție din lume.

1973 – A încetat din viață Elisa Leonida Zamfirescu (10 noiembrie 1887 – 25 noiembrie 1973)

Una dintre primele femei inginer din lume, inventatoare; șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României; membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare.

1977 Scriitor Alex Tocilescu

1977 – S-a născut Alex Tocilescu

25 noiembrie 1977, București

Scriitor, jurnalist și muzician, fiul regizorului de teatru Alexandru Tocilescu. În 1989 s-a stabilit în Germania, la Frankfurt. A debutat în 2005 cu volumul de povestiri Eu et al. În 2009 s-a stabilit în New York, iar un an mai târziu s-a întors în România pentru a se dedica unei cariere muzicale. Împreună cu scriitorul Luca Dinulescu, prieten din copilărie, a înființat formația de muzică rock Aeroport (2010). A publicat diverse articole în România liberă. Ulterior, se va dedica unei cariere în publicitate (copywriter). A mai publicat volume de proză scurtă și romane: Carne crudă, Standard, Imperiul pisicilor etc.

1982 Valentin Porcișteanu Pilot De Raliu

1982 – S-a născut Valentin Porcișteanu

25 noiembrie 1982, București

Pilot din Campionatul Național de Raliuri al României, care a obținut titlul de Campion Național în sezonul 2011, patru titluri de Vicecampion Național (2010, 2012, 2018, 2019). Are la activ participări în etape internaționale, din Campionatul European de Raliuri și Intercontinental Rally Challenge cu câștigarea trofeului Colin McRae Flat Out la ERC Sibiu Rally 2013. După retragerea din activitatea competițională, a înființat și conduce o școală de pilotaj sportiv și conducere defensivă.

1994 – A încetat din viață Gheorghe Vitanidis (1 octombrie 1929 – 25 noiembrie 1994)

Regizor și scenarist de film de acțiune și documentar; profesor la IATC, unde o perioadă a condus Catedra de Regie film.

1995 – Retrocedarea locuințelor trecute în proprietatea statului

A fost promulgată Legea nr. 112/25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 279/29 noiembrie 1995. A stabilit măsurile reparatorii pentru foștii proprietari ai locuințelor naționalizate.

1996 – A încetat din viață Valentin Silvestru (Marcel Moscovici; 20 octombrie 1924 – 25 noiembrie 1996)

Teatrolog, prozator și dramaturg, critic și istoric de teatru, traducător; unul dintre cei mai importanți animatori ai vieții teatrale românești.

1997 Ticu Dumitrescu Grevă Parlamentară

1997 – Senatorul Ticu Dumitrescu a intrat în grevă parlamentară

Fostul luptator anticomunist și deținut politic Ticu Dumitrescu, a anunțat, printr-o scrisoare adresată prim-ministrului Petre Roman, că a decis să intre în grevă parlamentară, ca urmare a refuzului președintelui Senatului de a introduce pe ordinea de zi a Senatului legea privind accesul la dosarele fostei Securități. Un an mai tarziu, Comisia de apărare a Camerei Deputaților a adoptat, după trei luni de dezbateri, raportul asupra Legii Ticu Dumitrescu, care, la publicare era complet diferită de proiectul inițial depus de Ticu Dumitrescu.

1997 – A încetat din viață Viorel Mateianu (1 iunie 1938 – 25 noiembrie 1997)

Fotbalist, antrenor; selecționat la echipa națională.

1999 – A încetat din viață Alexandru Ciorănescu (15 noiembrie 1911 – 25 noiembrie 1999)

Autor, comparatist, diplomat, director literar, dramaturg, enciclopedist, eseist, lingvist, etimolog, istoric, poet, prozator, care a trăit în exil din 1946.

1999 – A încetat din viață Dan Cernovodeanu (10 octombrie 1921 – 25 noiembrie 1999)

Istoric, heraldist; stabilit la Paris în 1978; a avut o însemnată contribuție în cunoașterea istoriei Tricolorului național, a stemelor provinciilor românești, a diferitelor emisii monetare de pe teritoriul țării noastre.

2000 – A încetat din viață Nicolae Florei (10 noiembrie 1927 – 25 noiembrie 2000)

Bas; solist al Operei române; cântăreț de romanțe.

2003 – A încetat din viață Mircea Mihail Ghiorghiu (10 mai 1953 – 25 noiembrie 2003)

Pictor specializat în pictură bisericească, murală și de icoane.

2005 – Dansul Călușului

Pe 25 noiembrie 2005, Dansul Călușului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitătiii UNESCO, în urma depunerii dosarului de solicitare de către România în anul 2002. Pentru vechimea, unicitatea, originalitatea și vivacitatea sa, Dansul Călușului a fost proclamat de UNESCO „Capodoperă a patrimoniului cultural al umanității” și înscris, în 2008, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Intangibil. Deși cea mai veche melodie pentru acest dans a fost atestată abia în secolul XVII, ritualul este cu mult mai vechi, derivând probabil din practicile antice privind purificarea și fertilitatea ale strămoșilor noștri, fiind atestat și de Dimitrie Cantemir, care în Descrierea Moldovei spunea despre călușari, între altele: „Căci ei au peste o sută de jocuri felurite și câteva așa de meșteșugite, încât cei ce joacă parcă nici nu ating pământul și parcă zboară în văzduh”. Ritualul Călușului se mai practică încă, de Rusalii, în multe sate din sudul României (Dolj, Olt, Argeș, Ilfov și Teleorman).

Ansamblul Joc – Călușarii

2007 – Primele alegeri pentru Parlamentul European și referendum pentru alegerea sistemului de vot

Primele alegeri din România pentru Parlamentul European s-au desfășurat pe 25 noiembrie 2007. Cele mai multe mandate, 13, au fost câștigate de Partidul Democrat.

2007 Alegeri Pentru Parlamentul European

Concomitent cu desfășurarea alegerilor reprezentanților pentru Parlamentul European, s-a desfășurat și un referendum, inițiat de președintele Traian Băsescu, cu privire la tipul de vot uninominal care urma a fi adoptat. 81,36% dintre cei prezenți la vot au fost de acord cu votul uninominal, în timp ce 16,17% s-au pronunțat împotrivă. Prezența la vot fiind de 26,51%, referendumul a fost invalidat.

2009 – A încetat din viață Theodor Hristea (1 mai 1930 – 25 noiembrie 2009)

Lingvist și profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității bucureștene; autorul unor lucrări din domeniile etimologiei, lexicului sau problemelor de cultivare a limbii.

2015 – A 46-a Adunare Generală a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN)

S-a desfășurat la București, între 25–27 noiembrie. Dezbaterea generală a APCEMN a fost consacrată implicării parlamentare în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în spațiul Mării Negre, având în vedere importanța participării corpurilor legislative din regiune la atingerea obiectivelor înscrise în Agenda de Dezvoltare post–2015.

2016 – A încetat din viață Lorin Fortuna (Lorin Ioan Fortuna; 7 mai 1948 – 25 noiembrie 2016)

Unul din liderii revoluționari din Timișoara; inițiatorul acțiunii prin care s-a înființat Frontul Democratic Român și președintele acestuia; președintele Consiliului Județean Timiș al Frontului Salvării Naționale.

2018 – A fost sfințită Catedrala Mântuirii Neamului din București

Catedrala a fost sfințită la împlinirea unui secol de la Marea Unire.

2018 Catedrala Mântuirii Neamului Sfinţire

Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, a participat, alături de PF Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de sfințire a Catedralei Naționale, care are hramul principal Înălțarea Domnului (zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile), al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei, încreștinătorul și ocrotitorul poporului român. Sub Sfânta Masă a Altarului a fost așezată „cu evlavie și recunoștință” lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuți care și-au jertfit viața pentru neam și credință în războiul de independență din 1877–1878, în războiul balcanic din 1913, în primul război mondial din 1916–1919, în al doilea război mondial din 1944–1945, precum și numele făuritorilor României Mari de la 1918.

2018 – A încetat din viață Randolph Lewis Braham (Adolf Ábrahám; 20 decembrie 1922 – 25 noiembrie 2018)

Istoric american de origine română; profesor emerit la City University din New York; cunoscut pentru cercetările sale în domeniul politicii comparative și al istoriei Holocaustului în Ungaria și România.

2021 – Sfârșitul crizei politice. Instalarea Guvernului Nicolae Ciucă

Criza politică din România din 2021 (1 septembrie – 25 noiembrie 2021) s-a declanșat prin boicotarea de către USR PLUS a ședinței de guvern pentru aprobarea programului de investiții „Anghel Saligny” și demiterea de către Prim-ministrul Florin Cîțu a Ministrului Justiției Stelian Ion. A continuat cu ieșirea USR PLUS din Guvernul Cîțu (7 septembrie 2021); Ludovic Orban a pierdut președinția PNL în fața lui Florin Cîțu și, în același timp, a demisionat de la Președinția Camerei Deputaților; dizolvarea Cabinetului Cîțu prin moțiune de cenzură; două încercări succesive eșuate de formare a unui guvern; demiterea Ancăi Dragu de la Președinția Senatului. Instalarea Guvernului format de Coaliția Națională pentru România, alcătuită din PSD, PNL și UDMR, condus de Nicolae Ciucă a încheiat criza politică.

Guvernul Nicolae Ciucă a exercitat puterea executivă în România între 25 noiembrie 2021–12 iunie 2023. Condus de generalul în rezervă Nicolae Ciucă, guvernul a fost girat de Coaliția Națională pentru România (CNR), alcătuită din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) și din organizația politică Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), susținut în Parlament de către grupul parlamentar al minorităților naționale, Partidul Umanist Social Liberal a primit posturi de nivel jos în guvernul Ciucă.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită

0 comentarii la „25 Noiembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns