17 Aprilie în istoria românilor

~ Amintirile zilei ~

 

Foto: S-a înființat Banca Națională a României

 

Izvorul Tămăduirii

(Celebrat în Biserica ortodoxă)

Sărbătoare celebrată anual în ritul bizantin în Săptămâna Luminată, în prima vineri de după Paști. Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Originea acestei sărbători se află în legenda unei minuni care s-ar fi petrecut lângă un izvor de lângă Constantinopol. Potrivit tradiției, un orb și-ar fi recăpătat vederea spălându-se pe ochi cu apa acestuia. Aici orbul ar fi ajuns călăuzit de viitorul (la acea vreme) împărat al Bizanțului Leon I (457– 474), căruia îi ceruse apă. Împăratul la rândul lui călăuzit și îndemnat fiind de glasul Maicii Domnului. Ajuns mai târziu în scaunul împărătesc, Leon I a construit la locul respectiv o biserică din zid. (actualul edificiu datează din 1835). În tradiția românească, în această zi, în lăcașurile de cult după Liturghie, se face sfințirea aghesmei mici. În unele locuri există credința ca cei care beau aceasta sunt protejați de boli și duhuri rele pentru un an și se înzdrăvenesc. De asemeni uneori se mai păstrează obiceiul preoților de a merge în aceasta zi la izvoarele de apă pentru a le sfinți și, a le proteja de secare sau de adăpostirea duhurilor rele în preajma lor. De asemeni în unele zone prelații merg și fac stropirea caselor enoriașilor cu agheasma mică.

 

1647 – A încetat din viață Grigore Ureche

cca. 1590 – 17 aprilie 1647

Boier, cărturar, primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat. A învățat carte la Școala Frăției Ortodoxe din Lwów, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica. Reîntors în țară, a participat la viața politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar, mare spătar, mare vornic, a fost unul dintre sfetnicii apropiați ai domnului Vasile Lupu. Opera sa a fost Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă.

1735 – S-a născut Johann Seivert

17 aprilie 1735, Sibiu – 27 aprilie 1785, Gușterița, Scaunul Sibiu

Istoric și poet sas. A studiat la Gimnaziul din Sibiu, continuând să studieze teologia și filozofia la Universitatea Helmstedt. După întoarcerea în Transilvania, a predat la gimnaziul din Sibiu. Este autorul primei lucrări lexicografice publicate despre scriitorii de limbă germană din Transilvania. A obținut de asemenea rezultate importante în domeniul cercetării inscripțiilor și al numismaticii.

1822 – Delegațiile marii boierimi muntene și moldovene la Istanbul

Marea boierime din Țara Românească era reprezentată de şapte boieri şi cea din Moldova de şase boieri. Delegații au prezentat Porții Otomane cererile Țărilor Române: restabilirea domniilor pământene, consolidarea privilegiilor boierimii, excluderea grecilor din funcțiile civile și ecleziastice, dreptul exclusiv pentru pământeni de a ocupa slujbe publice etc.

Cele două delegații boierești au purtat tratative îndelungate cu autoritățile otomane și după trei luni de negocieri, Poarta a admis numai restabilirea domniilor pământene, punându-se astfel capăt regimului fanariot, instaurat în anul 1711 în Moldova și în anul 1716 în Țara Românească și excluderea grecilor din funcțiile publice. „Revolta lui Tudor Vladimirescu, în ciuda tragicului ei sfârșit, a avut totuși consecințe faste în Principate: turcii, nemaiavând încredere în greci, au hotărât să asculte cererea boierilor români de a li se da din nou un domn pământean” [Neagu Djuvara].

1842 – S-a născut Theodor C. Văcărescu

17 aprilie 1842 – 2/15 aprilie 1914

Ofițer, istoric, jurnalist, diplomat, om politic, membru al celebrei familii Văcărescu. A urmat, în Germania, Școala militară preparatorie din Potsdam (1854–1858) și Școala centrală militară din Berlin, unde a frecventat și cursurile Facultății de Litere și Filosofie (1858–1859). În 1859 s-a înrolat soldat voluntar în armata română, devenind subofițer (1860) sublocotenent (1861) și fiind chemat în 1863 în statul major al Domnului Alexandru Ioan Cuza, ca ofițer permanent de ordonanță. La 1864, a demisionat din armată și în viața civilă, s-a ocupat de literatură și politică. A fondat, împreună cu  V.A Urechia, Constantin Esarcu, Alex. N. Lahovari etc. Ateneul românesc, a făcut parte din comitetul de redacție la Revista Dunării. A fost prefect de Prahova, agent diplomatic în Serbia,  locotenent în milițiile călări, iar în 1873, Domnitorul Carol I l-a chemat în funcția de mareșal al curții domnești. În octombrie 1876 a însoțit, ca reprezentant al Curții, pe primul ministru Ionel Brătianu și pe ministrul de Rezbel, colonelul Slăniceanu, în misiunea la împăratul Rusiei, Alexandru al II-lea, la Livadia, unde s-au stabilit bazele înțelegerii pentru trecerea oștirilor rusești prin România. A luat parte la războiul de Independență în calitate de căpitan milițian, atașat marelui cartier general al armatei române; a trecut Dunărea și a participat la luptele din jurul Plevnei. A trecut în rezervă ca locotenent-colonel, fiind numit ministru-președinte pe lângă curțile din Bruxelles și din Haga (1882), trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la  Roma (1885). În 1886 a debutat literar cu volumul I  al scrierii istorice Luptele românilor în rezbelul din 1877–1878 (în 1887, volumul 2), operă care a fost premiată de Academia Română. A fost numit trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Viena (1888–1891). A făcut parte în nenumărate rânduri din parlament, ca deputat și senator.

1869 – S-a născut Ion Popovici–Bănățeanu

17 aprilie 1869, Lugoj, Austro-Ungaria/Timiș – 29 august 1893, Lugoj

Nuvelist; promotor al limbii literare bănățene. S-a născut într-o familie de meseriași, fiu al unui maistru-opincar. A învățat la liceul maghiar din Lugoj, liceul român „Andrei Șaguna” din Brașov, liceul confesional din Beiuș, Institutul Pedagogic și Teologic Caransebeș. Intrând în conflict cu conducerea institutului înainte de finalizarea studiilor, a plecat în 1892 la București, pentru a ocupa postul de funcționar la Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, patronată de Nicolae Iorga. A intrat în contact cu gruparea Junimea, fiind remarcat de Titu Maiorescu și a publicat câteva din poeziile și nuvelele sale în Convorbiri literare. În scrierile sale a descris datinile lugojenilor, într-un grai bănățean mai literar. A tradus din Ibsen și Björnson. S-a îmbolnăvit în scurt timp după debutul literar, fiind nevoit să se întoarcă acasă, în primăvara lui 1893. S-a stins din viață la numai 24 de ani.

1875 – S-a născut Constanța Marino-Moscu

17 aprilie 1875, Agapia, Neamț – 20 septembrie 1940, București

Prozatoare. S-a născut la mănăstirea Agapia, și-a petrecut copilăria la Pașcani și a urmat cursuri liceale la pensionul Dodun de Perieres din Iași. A studiat pianul la Paris, Viena și Berlin. S-a căsătorit cu magistratul Gheorghe Moscu. Deşi foarte talentată, nu a avut o carieră muzicală, dar fiind deja căsătorită şi mamă a trei copii, a dat mulţi ani lecţii de pian. Stabilită pentru o perioadă mai lungă la Buzău, a cultivat relaţii din ce în ce mai întinse, în special în lumea artistică: Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, C. Stere, G. Ibrăileanu, George Topîrceanu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Eugen Lovinescu sau N.D. Cocea etc., cu care a corespondat intens. Scrisorile ei sunt, fiecare, o operă literară și o frescă a vremii. Se spune că este cea care a determinat-o pe Hortensia Papadat-Georgescu să-și pună povestirile pe hârtie.  A debutat cu nuvela Natalița în revista literară Viața Românească, nr. 9 din 1908 și editorial cu  volumul de nuvele Ada Lazu (1911). Nuvelele sale aveau ca tematică viața de provincie. A colaborat cu nuvele: Tulburarea, Făclii în noapte și scrieri memorialistice: Din zilele și gândurile mele la Viața Românească, Sburătorul, Lectura pentru toți și Adevărul literar și artistic. În ultimii zece ani ai vieții a fost directoarea unui azil din Vălenii de Munte, fondat de Nicolae Iorga.

1878 – S-a născut Negoiță Dănăilă

17 aprilie 1878, Bucești–Ivești, Galați – 5 februarie 1953

Chimist, membru fondator al Academiei de Științe din România, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit Universitatea din Iași, Facultatea de Științe, secția Fizică-Chimie în 1902, plecând cu o bursă din fondurile Casei școalelor la Școala Politehnică din Charlottenburg–Berlin (1904–1908), unde a obținut în 1909 diploma de Doctor în Chimie. A fost asistent la catedra de Chimie organică a Facultății de Științe a Universității din Iași, suplinitor, conferențiar, profesor titular la Catedra de Chimie tehnologică a Facultății de Științe a Universității din București și primul decan al Facultății de Chimie Industrială din Institutul Politehnic București, până la pensionare. A intrat în istoria chimiei ca fondator al școlii de chimie tehnologică din România și al învățământului superior de chimie industrială, prin înființarea în 1919 a Institutului de Chimie Industrială.

1880 – S-a înființat Banca Națională a României

Ion C. Brătianu l-a numit pe Eugeniu Carada, în ale cărui competențe economice avea mare încredere, să întocmească un proiect de lege pentru crearea unei Bănci de Scont și Circulație, prezentat în Camera Deputaților de către Gheorghe Chițu, pe 27 februarie 1880. În Parlament, după serioase dezbateri, la sfârșitul lunii martie 1880, a fost votată Legea pentru înființarea unei bănci de scompt și circulațiune. Rezultatul votului a exprimat cvasiunanimitatea împărtășită de elita politică și economică românească cu privire la necesitatea înființării Băncii Naționale a României. Promulgată de Principele Carol I, la 11/13 aprilie 1880, Legea a fost publicată în Monitorul oficial, nr. 90 din 17/29 aprilie 1880.

Era o societate anonimă cu un capital social românesc de 30.000.000 lei (60.000 acțiuni) și avea privilegiul exclusiv de a emite monedă de metal și hârtie și bilete de bancă la purtător. Statul deținea o treime din acțiuni, iar restul de două treimi aparțineau particularilor. Carol I a promulgat Statutele BNR, cu precizarea regulilor de organizare, funcționare și administrare ale băncii. Primul guvernator a fost Ion Câmpineanu. Operațiunile propriu-zise ale Băncii Naționale au început la 1 decembrie al aceluiași an.

1880 – Mihail Kogălniceanu a fost numit trimis extraordinar al României la Paris

Prin Decretul nr. 1337/17 aprilie 1880 al Domnitorului Carol I, Mihail Kogălniceanu a fost numit trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Paris.

 

1895 – S-a născut Ion Vinea

Ion Eugen Iovanachi; 17/30 aprilie 1895, Giurgiu – 6 iulie 1964, București

Poet simbolist, prozator și traducător, apropiat mișcării literare de avangardă. Încă din anii liceului a publicat, împreună cu Tristan Tzara și Marcel Iancu revista Simbol, cu atitudine netă împotriva semănătorismului. După absolvirea liceului Sfântul Sava din București, a frecventat cursurile Facultății de Drept, mai întâi la București, apoi la Iași, unde a luat diploma de licență, dar nu a profesat niciodată avocatura. În anii 1914–1916 a publicat versuri apreciate în mod pozitiv de critică, fiind de la început socotit un poet modern. A fi modern la acea dată însemna a fi simbolist. Dacă poeziile de ucenicie sunt într-adevăr simboliste, producțiile următoare au o nuanță mai tonică, Vinea fiind refractar oricărei înregimentări. Și-a înjghebat propria echipă în jurul revistei Contimporanul, pe care a condus-o între anii 1922–1932, revistă care a devenit principală rampă de lansare a scriitorilor moderniști și avangardiști. Opere publicate: Descântecul și Flori de lampă, Paradisul suspinelor, Ora fântânilor, Lunatecii, Venin de mai, Săgeata și arabescul. Articole și pamflete.

1896 – A încetat din viață Traian Demetrescu–Tradem (Traian Rafael Radu Demetrescu; 3 noiembrie 1866 – 17 aprilie 1896)

Poet pre-simbolist, prozator, dramaturg și publicist.

1897 – S-a născut Traian Ionașcu

17 aprilie 1897, Iași – 19 noiembrie 1981, București

Jurist, membru titular (din 1974) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Drept de la Iași. A obținut titlul de Doctor în Drept la Facultatea de drept din Paris, cu teza Evoluția noțiunii de cauză în convențiile cu titlu oneros. A fost profesor de Drept civil la Universitatea din București, vicepreședinte al Facultății internaționale de drept comparat din Strasbourg. S-a preocupat de unele domenii fundamentale ale dreptului civil. Din lucrările sale: Modificările aduse codului civil de principiul constituțional al egalității sexelor, Teoria și practica litigiilor precontractuale, Teoria generală a contractelor economice (2 vol.), Constantele dreptului – drept și logică.

1899 – A încetat din viață Alexandru Petrino (Baron Alexandru Petrino; 18 mai 1824 – 17 aprilie 1899)

Moșier și politician și patriot român din Bucovina, liderii politic al românilor bucovineni; deputat în Dieta Bucovinei, în Consiliul Imperial Austriac, ministru al agriculturii.

1902 – Reînnoirea Tratatului secret de alianță româno–austro-ungar

S-a încheiat la 4/17 aprilie 1902, la București, tratatul secret de alianță româno–austro-ungar, care l-a reînnoit pe cel încheiat în anul 1892. La tratat au aderat – în 12 iulie, Germania, iar în noiembrie, Italia. Tratatul prevedea prelungirea sa automată după cinci ani, dacă niciuna din părți nu-l denunță.

1902 – S-a născut Ecaterina Fotino-Negru

17 aprilie 1902, București – 15 noiembrie 1991

Pianistă și profesoară de muzică. În perioada 1911–1919 a studiat la Conservatorul din București, avându-i profesori pe Emilia Saegiu, Dumitru Georgescu-Chiriac, Gheorghe Cucu, Ion Nonna Otescu, Dimitrie Dinicu, Dimitrie Cuclin, după absolvire studiind cu pianistul și compozitorul Ion Scărlătescu și cu Florica Musicescu. A predat doi ani la Conservatorul din Iași, după care a plecat la specializare la École Normale de Paris, cu Alfred Cortot, Lazare Lévi, Ricardo Vines și Diran Alexanian. A revenit în țară în 1925, fiind angajată profesoară la Conservatorul din Cluj. În 1961 s-a transferat la București, la Institutul Pedagogic, apoi la Conservator. S-a retras în 1964, continuând să îndrume tinerii. A susținut concerte alături de Orchestra Filarmonică din Cluj-Napoca și București și alături de Orchestra Națională Radio din capitală. I s-a decernat Ordinul Meritul Cultural (1966).

George Enescu – Variațiuni pentru două piane, op. 5 (dedicată lui Édouard Risler & Alfred Cortot) • Maria Fotino și Ecaterina Fotino-Negru

1905 – S-a născut Nicolae Brana

17 aprilie 1905, Mohu–Șelimbăr, Sibiu – 1 mai 1986, București

Pictor, gravor, pictor religios, sculptor și ilustrator de carte. A absolvit Academia de Arte Frumoase din Cluj (1930), unde a studiat cu Aurel Ciupe și Anastase Demian, apoi Academia de Artă Julien, Paris, Franța (1932), cu profesorii Jean Paul Laurens și André Lhote, Seminarul Pedagogic de Artă din Cluj și a urmat studii particulare de caligrafie și xilogravură cu Ștefan Popescu. Procedeele plastice ale pictorului, ca și ale gravorului au o predilecție spre expresionism. A avut peste 20 de expoziții personale, a ilustrat cartea Povești ardelenești de Ion Pop-Reteganul, a publicat albume de gravuri: Chipuri din sat (15 gravuri), Miorița (15 gravuri). A primit Premiul pentru artă „Anastase Simu”, Premiul pentru pictură al Ministerului Artelor din România, Premiul Național al Salonului Oficial pentru Gravură 1938, Premiul pentru Artă ASTRA și a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cl.IV (1968).

Biografie ilustrată: Nicolae BRANA, pictor, gravor, ilustrator de carte [Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu]; Albumul Chipuri din sat, de Nicolae Brana [Nasui Collections and Archives]

1909 – S-a născut George Mărutză

1909 – 12 ianuarie 1968

Actor de teatru și film. Absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din București, a făcut cursuri de specializare la Paris, cu Louis Jouvet, și cursuri de canto la Berlin. A jucat pe scenele teatrelor: Național, Comedia, Colorado, Național din Craiova și Municipal din București. A debutat pe ecran în 1957, abordând numeroase partituri cinematografice în: Setea, Omul de lângă tine, Lupeni ’29, Tudor, Străinul, Neamul Șoimăreștilor, Frumoasele vacanțe. A avut și o bogată activitate în teatrul radiofonic. A fost profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A fost distins cu titlul de Artist Emerit și Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967).

Omul de lângă tine (1961) • Scenariul Paul Everac, regia Horea Popescu. Cu: Silvia Popovici, Ilarion Ciobanu, George Mărutză (Muică), Victor Rebengiuc, George Calboreanu, Ștefan Ciobotărașu etc.

1916 – S-a născut Magda Isanos

17 aprilie 1916, Iași – 17 noiembrie 1944, București

Avocată, poetă, prozatoare și publicistă. A studiat la Iași (1934–1938) Dreptul și Filosofia. A fost licențiată în drept și a profesat scurt timp avocatura la Iași. A debutat în 1932, cu poeziile Aș vrea un basm și Primăvara în revista Licurici a Liceului de băieți „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chișinău. În 1933 a luat ființă pe lângă Liceul Eparhial de fete din Chișinău Societatea culturală „Iulia Hașdeu”, la înființarea căreia aportul Magdei Isanos a fost determinant. A colaborat la revistele: Viața Basarabiei, Însemnări ieșene, Cuget moldovenesc, Pagini basarabene. A publicat în Însemnări ieșene, aproape număr de număr, poezii ca Învrăjbiri, La marginea cimitirului, Blestem, Lacul, Calul de la birja de noapte, Ultimul sărut, După scriptură, Logodnă de primăvară, Risipire, Greșeala de tipar, Vis vegetal, Capricii, Murim, Romanță etc. A fondat în 1938, împreună cu Ion Frunzetti, Laurențiu Fulga, George Petcu și alții, Gruparea scriitorilor tineri. A fost căsătorită cu poetul Eusebiu Camilar.

Magda Isanos – Murim ca mâine • Claudia Galeriu

1917 – S-a născut Constantin Bărbulescu

Constantin Pace Bărbulescu; 17 aprilie 1917, București – 6 februarie 1998

Actor de teatru și film. A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică, la clasa Marioara Voiculescu. A interpretat peste 100 de roluri la mai multe teatre particulare și la Teatrul Național din București. A fost cunoscut în special pentru roluri precum cel al lui Tipătescu din O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, cel al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din filmul pentru televiziune Cuza Vodă difuzat de TVR în 1966, sau cel al lui Macbeth din piesa omonimă a lui Shakespeare. A mai jucat în Cidul, Regele Lear de Shakespeare, Patima roșie de Mihail Sorbul etc. A jucat în filme ca: Focuri sub zăpadă, Răsună valea, Mihai Viteazul, Aurel Vlaicu, Vlad Țepeș, Drumeț în calea lupilor etc.

Aurel Vlaicu (1977) • Regia Mircea Drăgan. Cu: Gabriel Oseciuc, Radu Beligan, Octavian Cotescu, Toma Dimitriu, Maria Voluntaru, Violeta Andrei, Emanoil Petruț, Dem Rădulescu, Ștefan Tapalagă, Constantin Bărbulescu (Regele Carol I), Marcel Iureș etc.

1920 – S-a născut Stere Popescu

17 aprilie 1920, Galați – martie 1968, Londra, Marea Britanie

Coregraf avangardist și poet. A studiat baletul cu Floria Capsali. În paralel a studiat și arhitectura. În anii 1940 a fost prim solist al Operei din București. A publicat studii de teoria dansului în Contemporanul și Luceafărul și poezii în Revista Fundațiilor Regale. A rămas în Franța în noiembrie 1965 după participarea cu piesa lui Pierre Boulez Ciocanul fără stăpân la Festivalul de Dans de la Paris.

1929 – S-a născut Mendi Rodan

17 aprilie 1929, Iași – 9 mai 2009, Ierusalim

Dirijor israelian de origine română, personalitate a artei dirijorale romanești și internaționale. A urmat Universitatea Națională de Muzică din București, la clasa Constantin Silvestri. Încă din anii de studii a devenit concert-maestru al orchestrei de Cameră Radio, sub bagheta lui Constantin Bobescu, care l-a remarcat și susținut. În anul 1953, a devenit dirijor permanent al Formațiilor Muzicale Radio. În anul 1961 a emigrat in Israel unde a devenit dirijor al Orchestrei Filarmonice, apoi al Orchestrei Simfonice Radio Israel și a fondat Orchestra de Cameră din Ierusalim. A efectuat turnee in Europa, SUA, Australia, Asia, America Latină și Africa de Sud și a concertat cu mari personalități ale lumii muzicale precum Arthur Rubinstein, Mstislav Rostropovich, Isaac Stern, Daniel Barenboim, Itzhak Perlman și Radu Lupu. În paralel, a avut activitate didactică, fiind directorul Academiei Rubin de muzică și dans din Ierusalim, membru în Consiliul israelian pentru educație superioară, profesor invitat la Universitățile Bloomington și Brigham Young din SUA și la Conservatorul Superior din Paris. A fost laureat a numeroase distincții, iar în anul 2006 a primit Premiul Israel. După 1989, a fost invitat de numeroase ori în Stagiunea Muzicală Radio, iar in 2004 a dirijat Orchestra Națională Radio într-un turneu european, în concerte la Paris, Bratislava și Viena.

George Enescu – Octet Op. 7 • Vioară: Lucian Savin, Mircea Saulesco, Henri Brendier, Mendi Rodan; Violă: George Popovici, Wilhelm Georg Berger; Violoncel: Alfons Capitanovici, Serafim Antropov

1931 – Accidentul aviatic al echipajului Bibescu–Burduloiu–Beller–Hunt de la Calcutta, India

În 10 aprilie 1931, a fost organizat un zbor către Extremul Orient, mai precis la Saigon. Avionul Fokker, având echipajul format din George Valentin Bibescu, maiorul Traian Burduloiu, locotenentul Radu Beller și mecanicul Hunt, a decolat de pe Aeroportul Le Bourget din Paris pe ruta: Roma–Atena–Alep–Bagdad–Gwadar (unde, până atunci, nu se mai avântase niciun echipaj românesc) –Jadpour–Allahabad–Benares–Calcutta (unde trebuiau să facă un popas de trei zile) și de acolo să continue drumul până la Saigon.

Accidentul s-a petrecut după Jadpour, în ziua de 17 aprilie, când un stol de vulturi a atacat avionul la o înălțime de 2.500 de metri. În momentul aterizării forțate, avionul a fost cuprins de flăcări. Ajunși cu greu pe pământ, membrii echipajului erau adevărate torțe vii. Trei, cu excepția lui Radu Beller, au reușit să stingă focul care le ardea hainele și care le provocase arsuri de gradul doi. Aviatorul Radu Beller a murit, iar principele Bibescu a fost grav rănit, cu urmări pentru tot restul vieții.

1935 – Academia de Medicină din România

A fost înființată, la inițiativa dr. Daniel Danielopolu, în anul 1935 prin Legea nr. 91/1935 de funcționare a Academiei de Medicină din România, votată în 11, respectiv 12 aprilie 1935 în Parlament, intrată în vigoare prin Decretul Regal nr. 176/17 aprilie 1935. Înființarea acestei instituții academice a fost un răspuns la nevoia societății românești de a avea for medical academic și un corp profesional de elită format din principalii reprezentanți ai domeniilor medicale. Primul președinte al acestui for a fost Prof. Dr. Constantin Angelescu, membru de onoare al Academiei Romane. A fost desființată de regimul comunist în 1948 și reînființată în anul 1969, sub numele Academia de Științe Medicale.

1935 – S-a născut George Bălăiță

17 aprilie 1935, Bacău – 16 aprilie 2017, București

Romancier, unul dintre prozatorii clasici ai literaturii române contemporane. A absolvit Institutul de Cultură Fizică din București (1955) și Facultatea de Filologie din Iași (1967). A fost desenator tehnic, profesor suplinitor și instructor metodist. A debutat publicistic în revista Luceafărul (1960). Editorial, a debutat cu volumul Călătoria (1964), proze scurte. A fost redactor, apoi redactor-șef adjunct la Ateneu. În 1979 s-a mutat la București, fiind secretar al Uniunii Scriitorilor, ulterior Director al Editurii Cartea Românească. În 1980 a fost bursier al Universității din Iowa-City, SUA. A publicat volume de proză scurtă: Călătoria, Gulliver în țara nimănui, Câinele în lesă (interviuri) și romane: Lumea în două zile, Ucenicul neascultător, Nopțile unui provincial, Învoiala.

1939 – S-a născut Dumitru Icodin

17 aprilie 1939, București

Pictor. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București în 1968. Printre profesori i-a avut pe maeștrii Catul Bogdan, Calin Alupi, Alexandru Cumpătă și pe Ion Bitzan, acesta din urmă fiindu-i mentor în primii ani de pictură.

Pictează îndeosebi peisaj plein-air, flori de câmp și naturi statice. Între 1968–2002 a participat la numeroase expoziții de grup – Quadrienala de la Praga, Ateneul Român, Muzeul Național de Artă, Trienala de la Sala Dalles (1971,1975, 1979,1984), Teatrul „Ion Creangă”, Stockholm. A avut expoziții personale, între 1982–2002, la Gallatea, în Tulcea, la Căminul Artei (1988, 1991, 1994, 2002), Edenkoben, Dodel, Pirmasens, Landau și Dahn (Germania) etc.

Biografie ilustrată: Icodin Dumitru [Artindex]

1940 – S-a născut Ionel Oprișan

17 aprilie 1940, Vădeni–Cavadinești, Galați

Folclorist, editor, critic și istoric literar. A absolvit Facultatea de Filologie din București (1963). A fost cercetător științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române. A urmat o specializare la Bonn și a obținut titlul de Doctor în Filologie în 1981. A înființat editurile Saeculum I.O. și Vestala. A primit Premiul Academiei (1986). Din opera sa: Opera lui Mihail Sadoveanu, Romanul vieții lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Troițe românești; a editat: Ion Marin Sadoveanu. Scrieri (8 vol.), Omul de flori, Folcloristică (2 vol.).

1944 – A încetat din viață Pamfil Polonic (27 august 1858 – 17 aprilie 1944)

Arheolog, istoric, topograf și cartograf.

1945 – A încetat din viață Ion Pillat (31 martie 1891 – 17 aprilie 1945)

Eseist, poet tradiționalist, antologist, editor și publicist; membru corespondent al Academiei Române.

1945 – A încetat din viață Mircea Streinul (2 ianuarie 1910 – 17 aprilie 1945)

Om de litere, antologator, editor de reviste, poet iconarist, prozator și translator.

1947 – Înființarea Filarmonicii Banatul din Timișoara și a Filarmonicii Oltenia din Craiova

Cele două instituții de cultură s-au constituit prin Decretul Regal nr. 131/17 aprilie 1947, pentru înființarea Orchestrelor Filarmonice „Banatul” din Timișoara și „Oltenia” din Craiova.

Filarmonica Banatul, instituție de cultură muzicală din Timișoara, era compusă din orchestră, cor și numeroși soliști vocali. A fost rezultatul unei intense activități artistice a unor societăți și asociații muzicale precum Societatea filarmonică timișoreană (1871), Asociația Amicii muzicii (1920).

În timp a fost cunoscută și sub denumirile de Societatea filarmonică „George Enescu” (1945), Societatea filarmonică Banatul (1946) și Societatea filarmonică Amicii muzicii (1947) care, de-a lungul mai multor decenii, au îmbogățit viața artistică a orașului de pe Bega.

Mai mult: Filarmonica „Banatul” – Timişoara [cimec.ro]

Filarmonica Oltenia a fost fondată încă din anul 1904 și reorganizată prin Decretul Regal susmenționat.

În ziua de 18 aprilie, a avut loc concertul inaugural al Orchestrei Filarmonice Oltenia recent înființate. Astfel, sub bagheta dirijorului Mircea Bârsan, violonista Gaby Grubea a interpretat Concertul în Mi minor pentru vioară, op. 64 de Felix Mendelssohn. De asemenea, în programul concertului din acea seară s-au regăsit Simfonia a III-a în Mi bemol major, Eroica, op. 55 de Beethoven și Uvertura la opera Ruslan și Ludmila de Glinka. Conducerea Filarmonicii Oltenia i-a fost încredințată lui Gh. Petrescu, la data respectivă principalul animator al vieții muzicale craiovene.

1953 – S-a născut Ionuț Popa

17 aprilie 1953, Săvârșin, Arad – 25 iunie 2020, Arad

Fotbalist și antrenor de fotbal. În cariera de fotbalist, a jucat la echipa Victoria Ineu din Liga a III-a. A antrenat echipele: UTA Arad, Bihor Oradea, Politehnica Iași, CS Mioveni și Poli Timișoara, Cea mai mare parte a carierei și-a petrecut-o la UTA Arad, Politehnica Iași și Poli Timișoara.

1953 – S-a născut Paul Balahur

17 aprilie 1953, Timișoara

Poet și publicist. A absolvit Facultatea de Filosofie (1976) și Facultatea de Drept (1982). În timpul studenției a fost redactor-șef la Alma Mater, lucrând apoi ca redactor la revista Cronica. A debutat în aceeași revistă, în 1968, iar în volum, în 1974, cu Anotimpul corăbiilor. Publică mai cu seamă în revistele ieșene Cronica, Convorbiri literare, Amfiteatru, Ateneu, Luceafărul, Tribuna, Scînteia tineretului. Din scrierile sale: Făt-Frumos din grai, Nopțile de zburător, Ce oră bate în univers, Mierle în poligon. Este conferenţiar la Departamentul de Comunicare şi Relaţii Publice al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași.

1954 – Execuția lui Lucrețiu Pătrășcanu

Arestat în 1948, sub acuzația falsă de complot după simulacrul de proces din 6–13 aprilie, Lucrețiu Pătrășcanu a fost condamnat la moarte. Sentința de condamnare la pedeapsa capitală a lui Pătrășcanu și Koffler a fost executată prin împușcare în noaptea de 16/17 aprilie la închisoarea Jilava.

1954 – A încetat din viață Lucrețiu Pătrășcanu (4 noiembrie 1900 – 17 aprilie 1954)

Ministru, avocat, sociolog și economist; profesor la Universitatea București; om politic, membru al conducerii PCR; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al Justiției; executat la Jilava.

1955 – S-a născut Angela Ciochină

17 aprilie 1955, Urecheni, Neamț – 7 iulie 2015, București

Solistă vocală, compozitoare și profesoară de canto. A absolvit conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București în 1978. După terminarea facultății a fost angajată la Ansamblul Doina al Armatei. A avut turnee cu Ansamblul artistic al UTC și cu Ansamblul Doina al Armatei, în țară și în străinătate (Bulgaria, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Grecia și Turcia). Un mare succes al carierei sale a fost albumul Drumuri paralele, cu piese compuse de Victor Socaciu. S-a retras din muzică la sfârșitul anilor ’80.

Angela Ciochină / Dan Verona – Frumoase visuri • Angela Ciochină

1955 – S-a nascut Val Butnaru

Valeriu Butnaru; 17 aprilie, 1955, Chișinău

Analist politic, dramaturg, publicist și scriitor basarabean, fondatorul trustului media Jurnal Trust Media. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Moldova în 1980. În 1987 a urmat cursuri superioare de Regie la Institutul de artă cinematografică din Moscova, în clasa maestrului Emil Loteanu. A parcurs stagii în jurnalism la Radio Europa Liberă (Munchen, 1993) și la redacția ziarului Orlando Sentinel (Orlando-SUA, 1994). A fost reporter la ziarul Tinerimea Moldovei, în paralel colaborând cu Învățământul Public și Literatura și Arta. A lucrat la revista Orizontul (ulterior Columna), perioadă în care, ca publicist, s-a încadrat în Mișcarea de renaștere și eliberare națională a basarabenilor, activând ca redactor-șef adjunct la organul de presă al Parlamentului Republicii Moldova (1991–1992). A fost director artistic al Teatrului „Eugene Ionesco” (1992–1994), în paralel corespondent pentru Basarabia la Radio Europa Liberă, redacția emisiunilor în limba română. În 1995 a fondat Grupul de presă Flux (GPF), fiind director, în 1999, a fondat săptămânalul Jurnal de Chișinău, recunoscut în forurile mass-media din Moldova drept cel mai reușit debut în presa periodică. A publicat număr de număr, sub genericul E la nave va… (preluat de la titlul celebrului film al lui Fellini), editoriale incitante, axate pe evenimente și probleme de primă stringență. A colaborat, ca analist politic : la Televiziunea Națională, la posturile Euro TV, Radio Europa Liberă, Radio Antena C. Predă un curs de Măiestrie Jurnalistică studenților de la Universitatea Liberă Internațională (ULIM) din Chișinău. A debutat cu piesa Procedeul de ju-jitsu (1986), urmată de: Ne place să jucăm teatru, La Veneția e cu totul altfel, Simfonie în bi bemol major, Iosif și amanta sa, Țin minte că va ninge și vom fi fericiți, Mâine sau poate poimâine, Saxofonul cu frunze roșii, Cum Ecleziastul discuta cu Proverbele, Șase autori în căutarea unui personaj, Apusul de soare se amână, Avant de mourir.

1957 – S-a născut Cătălin Bursaci

17 aprilie 1957, Sinaia – 24 iunie 1975, Craiova

Scriitor, fiul actorului Andrei Bursaci și al scriitoarei și actriței Cristina Tacoi. Cătălin a sfârșit răpus de leucemie la vârsta de 18 ani, fiind autorul unei singure cărți, Prima carte, ultima carte, în care au fost reunite sub forma unui jurnal o parte a scrierilor sale, publicată postum. Cartea a produs o puternică impresie emoțională la momentul apariției ei. A fost tradusă în limbile maghiară, poloneză și germană.

1960 – S-a născut Adrian Păduraru

17 aprilie 1960, Iași

Actor de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa Sanda Manu, în anul 1984. A debutat cu rolul Un soldat în piesa Diavolul și bunul Dumnezeu de J.P. Sartre, la Teatrul Mic, București. Pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași, secția Suceava, a debutat cu rolul Domnul Gabor din Deșteptarea primăverii de Frank Wedekind. A jucat în filme: Declarație de dragoste, Extemporal la dirigenție, Momentul adevărului, Bună, ce faci?

Declarație de dragoste (1985) • Regia: Nicolae Corjos. Cu: Adrian Păduraru, Teodora Mareș, Carmen Enea, Ion Caramitru, Tamara Buciuceanu-Botez, Adela Mărculescu, Constantin Diplan, Florin Chiriac etc.

1964 – A încetat din viață George Vraca (25 noiembrie 1896 – 17 aprilie 1964)

Renumit actor de scenă și film, director de teatru, animator; conducător de colective artistice; unul dintre numele mari ale scenei românești.

1966 – A încetat din viață Petre V. Haneș (6 noiembrie 1879 – 17 aprilie 1966)

Istoric literar, culegător și cercetător de folclor, editor și îngrijitor de ediții.

1971 – A încetat din viață Nicu Stănescu (20 mai 1903 – 17 aprilie 1971)

Reputat dirijor, compozitor, aranjor și violonist virtuoz; dirijor al Orchestrei Barbu Lăutaru.

1975 – A încetat din viață Octav Pancu-Iași (14 aprilie 1929, Iași – 16/17 aprilie 1975)

Scriitor, publicist și scenarist; important autor de literatură pentru copii.

1985 – A încetat din viață D.I. Suchianu (Dumitru Ion Suchianu; 2 septembrie 1895 – 17 aprilie 1985)

Sociolog, eseist, jurist, istoric, critic literar și critic de film.

1990 – Antena Bucureștilor

La 17 aprilie 1990 a început să emită, în mai multe limbi de circulație internațională, postul de radio Antena Bucureștilor, parte a rețelei Radio România Regional, denumit ulterior Radio București și în prezent București FM.

Era un post dedicat exclusiv vieții cotidiene din București și emitea prin Stația Herăstrău, pe frecvența de 70,4 MHz, banda OIRT – banda în unde ultrascurte pentru țările din blocul comunist. Inițiativa înființării postului a aparținut lui Eugen Preda, re-întemeietorul radioului public.

1990 – A încetat din viață Paul Gh. Dimo (10 iunie 1905 – 17 aprilie 1990)

Inginer specialist în domeniul electricității; creatorul analizei nodale și al metodelor REI; membru titular al Academiei Române.

1991 – Delegația Parlamentului României asociată la Adunarea Atlanticului de Nord

Delegația Parlamentului României a primit statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, Adunarea Parlamentară a NATO).

1991 – S-a născut Alexandra Andrei

Alexandra Oana Gogoriță-Andrei; 17 aprilie 1991, Corabia, Olt

Handbalistă care joacă pe postul de intermediar stânga. A început să joace handbal la CSȘ Corabia, iar junioratul l-a făcut la CSȘ Caracal, alături de care a ieșit campioană la toate categoriile de vârstă (Junioare III–2006, Junioare II–2008, Junioare I–2009), obținând și titlul de cel mai bun inter stânga. A jucat la echipe de seniori: Rulmentul Brașov, SCM Craiova, HCM Râmnicu Vâlcea, SCM Craiova, CSM Slatina, Gloria Buzău etc. A jucat și la Echipa Națională: junioare (2007–2009), tineret (2009–2011) și senioare(2011–2012).

1994 – A încetat din viață Mihail Crama (Eugen Enăchescu Pasad; 1 ianuarie 1923 – 17 aprilie 1994)

Poet și prozator; premiant al Fundațiilor Regale (Decor penitent, 1947) și al Academiei Române.

1996 – Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă

A fost inaugurată oficial Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă prin punerea în funcțiune a primului reactor. România a intrat astfel în clubul țărilor producătoare de energie nucleară, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip Canadian Deuterium Uranium (CANDU). Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil – uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996.

Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezența președintelui Ion Iliescu, a premierului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a președintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, și a altor oficialități române și străine.

1997 – A încetat din viață Ion Musceleanu (14 octombrie 1903 –17 aprilie 1997)

Pictor, peisagist și portretist de factură impresionistă.

1998 – S-a instalat Guvernul Radu Vasile

Cabinet format de CDR, USD și UDMR, prezidat de țărănistul Radu Vasile, în perioada 17 aprilie 1998–22 decembrie 1999. Președintele României, Emil Constantinescu l-a desemnat prim-ministru pe Radu Vasile, după căderea Guvernului Victor Ciorbea, în urma unei crize politice provocate de PD. A avut de înfruntat recesiunea economică începută în anul 1997, când PIB a scăzut cu 6,1%, iar rata inflației a ajuns la 150%; s-a confruntat cu deteriorarea nivelului de trai (șomajul a depășit 10%); a fost adoptată o nouă Lege a învățământului; a avut loc mineriada din ianuarie 1999; participarea la Războiul din Kosovo; vizita Papei Ioan Paul al II-lea; iar România a fost invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la UE.

1998 – A început să emită Radio Trinitas

Prima transmisiune difuzată de primul post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, Radio Trinitas, în seara zilei de 17 aprilie 1998, Vinerea Mare din 1998, a fost slujba Prohodului Domnului, de la Catedrala mitropolitană din Iași.

Având studioul la Mănăstirea Golia din Iași, Radio Trinitas a făcut parte din cadrul Institutului Cultural-Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, până la data de 27 octombrie 2007, când a devenit parte componentă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române.

1998 – S-a născut Andra Gogan

Alexandra Gabriela Valentina Gogan; 17 aprilie 1998, Buzău

Actriță, cântăreață, vlogger și voice-over, prezentatoare TV, a intrat în Cartea Recordurilor pentru Cel mai lung concert live susținut de un copil (3 ore și 20 minute – 55 melodii) și Cele mai multe CD-uri lansate de un copil (16 albume). Recordul a fost confirmat pe 15 septembrie 2009. Cântă de la vârsta de 3 ani, printre proiectele la care a luat parte se numără producția Disney Doctorița Plușica și Sofia Întâi la care a dublat în limba română. În 2016 a participat la emisiunea Românii au talent și a prezentat pe Neptun TV, emisiunea E vara ta!

Ne vedem în septembrie

1999 – A încetat din viață Dan Bimbea (29 ianuarie 1941 – 17 aprilie 1999)

Pictor și profesor; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Cluj.

2004 – Prima centrală eoliană din România

În Parcul Industrial din Ploiești, a fost pornită prima centrală eoliană din România.

Investiție de aproape 900.000 de euro, centrala devine funcțională atunci când viteza vântului este cuprinsă între patru și 25 de metri pe secundă și are o putere de maximum 700 KW.

2005 – Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) 112

A intrat oficial în funcțiune Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU) 112, instituit prin Ordinul nr. 112/13 aprilie 2005 al Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. În conținutul Ordinului se arată că se introduce în România numărul 112 ca număr unic pentru apeluri de urgență în rețelele publice de telefonie, iar sistemul se dă în funcțiune începând cu data de 17 aprilie 2005, ora 00.00.

Primul apel la 112 a dat șansa la o nouă viață. O femeie însărcinată a apelat numărul de urgență 112 pentru a solicita ajutor în vederea transportării la spital. A adus pe lume un copil sănătos.

2006 – A încetat din viață Mihail-Constantin Eremia (11 noiembrie 1956 – 17 aprilie 2006)

Jurist; profesor universitar la Facultatea de Drept din Universitatea București.

2007 – A încetat din viață Gil Dobrică (14 februarie 1946 – 17 aprilie 2007)

Solist vocal de muzică pop-rock, soul și rhythm and blues.

2008 – A încetat din viață Paul Miron (13 iunie 1926 – 17 aprilie 2008)

Lingvist și filolog; cadru didactic la Universitatea Freiburg; primul profesor universitar de limbă și literatură română din Germania Federală.

2010 – A încetat din viață Alexandru Neagu (19 iulie 1948 – 17 aprilie 2010)

Fotbalist; a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic 1970.

2013 – A încetat din viață Paul Dan Cristea (13 februarie, 1941 – 17 aprilie 2013)

Inginer electronist și fizician; membru titular al Academiei Române.

2014 – A încetat din viață Dimitrie D. Stancu (11 februarie 1927 – 17 aprilie 2014)

Matematician recunoscut pe plan internațional, cu rezultate remarcabile în domeniul analizei numerice și teoriei aproximării; membru de onoare al Academiei Române.

2022 – A încetat din viață Remus Mărgineanu (22 martie 1938 – 17 aprilie 2022)

Actor de teatru și film, regizor, profesor universitar; fondator al școlii de teatru din Craiova.

2022 – A încetat din viață Radu Lupu (30 noiembrie 1945 – 17 aprilie 2022)

Pianist și compozitor cu recunoaștere internațională, stabilit în Marea Britanie, Elveția și SUA.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories