Liviu Ciulei (1923-2011) -cover22
Personalitatea zilei

Liviu Ciulei

(7 iulie 1923 – 25 octombrie 2011)


~ Personalitatea zilei* ~

 

Opera lui Shakespeare este, ca și lumea, fără sfârșit

Liviu Ciulei

Ioan Liviu Ciulei; 7 iulie 1923, București – 25 octombrie 2011, München, Germania

Liviu Ciulei (1)

Liviu Ciulei a fost o personalitate pluridimensională a teatrului și filmului – regizor, actor, scenograf, arhitect și profesor universitar.

A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București, absolvit în 1946, apoi Facultatea de Arhitectură (1949). A debutat ca actor în 1945, la Teatrul Mic în piesa Încătușarea, după piesa Animal Kingdom de Philip Barry; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București (actualul Teatru „Bulandra”), în care s-a afirmat și a lucrat, influențându-l cu spiritul său, în modul cel mai subtil și profund. A început în 1949 ca actor, adus de doamna Lucia Sturdza Bulandra, devenind în 1957 regizor, montând Omul care aduce ploaia de Richard Nash. Din 1963 a devenit director al teatrului, până în 1972, când a fost forțat să demisioneze după interzicerea spectacolului Revizorul, montat de Lucian Pintilie. Sub conducerea sa, devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România,  acolo lucrând, practic în același timp, marii regizori de teatru David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu. S-au montat spectacole de excepție: Cum vă place – spectacol revoluționar, Opera de trei parale, Leonce și Lena, O scrisoare pierdută.

Ion Luca Caragiale – O scrisoare pierdută Spectacol de teatru preluat de Televiziunea Română de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” (1982, fragment) • Regia Liviu Ciulei. Cu: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Petrică Gheorghiu, Dem Rădulescu, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Ștefan Bănică, Fory Etterle, Aurel Cioranu

Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului „Bulandra”, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești.

A descoperit și format o școală de actori: Clody Bertola, Ileana Predescu, Gina Patrichi,  Fory Etterle, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Mariana Mihuț, Rodica Tapalagă, Ion Caramitru, Florian Pittiș, Ștefan Bănică, toți aceștia reprezentând generația de aur a teatrului românesc. Timp de o jumătate de secol,  viața, cât și cariera artistică a lui Liviu Ciulei au fost prolifice.

în 1957 a regizat primul său film, Erupția, pentru ca în 1960 să devină cunoscut și pe scena internațională cu filmul Valurile Dunării, în care a jucat în rolul principal, lansând-o pe tânăra Irina Petrescu și pentru care a primit Marele Premiu la Festivalul de Film de la Karlovy Vary în 1961.

Valurile Dunarii (1959) • Regia Liviu Ciulei. Cu: Lazăr Vrabie, Liviu Ciulei, Irina Petrescu, Ștefan Ciubotărașu, Costel Constantinescu, Ernest Maftei

Filmul Pădurea spânzuraților, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, scenariul de Titus Popovici, proiectat pentru public pentru prima dată la București în martie 1965, a primit la Cannes premiul pentru cea mai bună regie. A fost al treilea film regizat de Liviu Ciulei, cel care în continuare se va dedica în exclusivitate teatrului. Spunea: „Cultura românească e o parte din cultura europeană. Asta am dorit să demonstrez regizând Pădurea spânzuraților”. A dorit să facă noi filme – Baltagul, cu Anna Magnani în rolul principal, Visul unei nopți de vară, Furtuna, Rege Lear după Shakespeare – dar nu a primit aprobare pentru niciunul, considerate ca fiind premature pentru cinematografia românească. Din acest motiv, a renunțat definitiv să mai facă filme.

Pădurea spânzuraților (1965) • Regia Liviu Ciulei. Cu: Victor Rebengiuc, Liviu Ciulei, Ștefan Ciobotărașu, György Kovács, Ana Széles, Gina Patrichi etc.

A mai lucrat în cinematografie, ca scenograf: Mitrea Cocor, Pasărea furtunii și ca actor: Un august în flăcări, Falansterul.

Ciulei considera că cel mai mare succes al său în regia de teatru a fost montarea spectacolului Moartea lui Danton, la Berlin, în anul 1967. La premieră actorii au fost chemați la aplauze de 63 de ori.

Donald Coburn – Gin Rummy Ultimul spectacol al lui Liviu Ciulei înainte de plecarea în SUA • Clody Bertola și Petrică Gheorghiu (Fragment)

În perioada regimului comunist, a fost urmărit și denunțat la Securitate de către Ion Besoiu și a avut reclamații făcute de către Radu Beligan, fiind îndepărtat de la conducerea teatrului de către regimul comunist.

A părăsit România și în perioada 1975–1990 a lucrat în teatre din Germania, Franța, Italia, Israel, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. A fost director al Teatrului „Vivian Beaumont” de la Lincoln Center din New York (1979–1980), director artistic al Teatrului „Tyrone Guthrie” din Minneapolis, Minnesota (1980–1986) și a predat cursuri de Regie și Actorie la Columbia University și New York University.

Reîntors în țară după 1990, a realizat la Teatrul „Bulandra”, al cărui director onorific a devenit, spectacolele Visul unei nopți de vară, Deșteptarea primăverii, Hamlet, Henric al IV-lea și Șase personaje în căutarea unui autor.

A realizat scenografia a 125 de spectacole.

William Shakespeare – Hamlet Teatrul Bulandra, 2000 • Regia Liviu Ciulei. Cu: Marcel Iureș, Victor Rebengiuc, Ion Cocieru, Valeria Seciu, Ion Pavelescu, Ștefan Bănică Jr., Adriana Titieni, Andrei Aradits, Răzvan Vasilescu, Cornel Scripcaru

A fost căsătorit cu marea actriță Clody Bertola, fiind cu 10 ani mai tânăr decât ea, cu scenografa Ioana Gǎrdescu și cu jurnalista Helga Reiter.

Liviu Ciulei cu Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Ana Szeles, Cannes 1965
Liviu Ciulei cu Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Ana Szeles, Cannes 1965

A fost iubit pe ambele maluri ale oceanului de generații de actori, regizori și studenți. Mulți vorbesc despre întâlnirea cu Ciulei ca despre un moment esențial, care le-a deschis drumuri nebănuite. Îmi dau seama ce mare șansă au avut tinerii care au studiat împreună cu el atunci, spre deosebire de azi, când, cel puțin în America, nu ar mai fi posibil. Cum a reușit un gentleman ca el, un adevărat aristocrat al spiritului, să supraviețuiască în anii de teroare stalinistă, să accepte până și teza leninistă a „moștenirii culturale”, dar să o adapteze abil la adevărata cultură universală, să reziste în fața încercării ceaușiste de a transplanta revoluția culturală a lui Mao în România… până când a fost forțat să plece în exil?!” [regizorul Andrei Șerban].

Mai mult: Liviu Ciulei [Wikipedia]

 

Interviu cu Liviu Ciulei 1

Continuare interviu, 2 – 9: 

 

 

 

 

 

 

 

 

***** [In English] *****

Shakespeare’s opera is, like the world, endless

Liviu Ciulei (2)Liviu Ciulei

7 July 1923, Bucharest – 25 October 2011, München

 

Liviu Ciulei was a Romanian theater and film director, film writer, actor, architect, educator, costume and set designer. During a career spanning over 50 years, he was described by Newsweek as one of the boldest and most challenging figures on the international scene.

Liviu Ciulei – cea mai complexă personalitate a teatrul românesc • EU aleg România (2015)

Ciulei studied architecture and theater at the Royal Conservatory of Music and Theatre. He made his theater debut in 1946, as Puck in an Odeon Theatre production of Shakespeare’s A Midsummer Night’s Dream. Soon after, he joined the theater company known as Teatrul Municipal din București, later renamed Teatrul Bulandra, and directed his first stage production in 1957 — The Rainmaker.

Ciulei was the artistic director of Teatrul Bulandra for more than a decade. During his tenure at the Bulandra he staged a wide range of classics.

William Shakespeare – Hamlet Rehearsal, 2000

Ciulei has been guest director in many theaters around the world: in West Berlin, Paris, Göttingen, Düsseldorf, Munich and Vancouver…

More on: Liviu Ciulei [Wikipedia]

*****

 

Nocturne cu Liviu Ciulei (TVR1)

 

#LiviuCiulei #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită

51 de comentarii la „Liviu Ciulei

  1. Pingback: 16 Noiembrie în istoria românilor

  2. Pingback: Victor Rebengiuc

  3. Pingback: 7 Martie în istoria românilor

  4. Pingback: Gina Patrichi

  5. Pingback: 23 Aprilie în istoria românilor

  6. Pingback: Irina Petrescu

  7. Pingback: Clody Bertola

  8. Pingback: Valeria Seciu

  9. Pingback: Emanoil Petruț

  10. Pingback: 7 Martie în istoria românilor

  11. Pingback: 8 Martie în istoria românilor

  12. Pingback: Ion Caramitru

  13. Pingback: 16 Martie în istoria românilor

  14. Pingback: Ștefan Ciubotărașu

  15. Pingback: Ion Popescu-Gopo

  16. Pingback: 7 Mai în istoria românilor

  17. Pingback: 19 Iunie în istoria românilor

  18. Pingback: 17 Iulie în istoria românilor

  19. Pingback: Marcel Iureș

  20. Pingback: 12 August în istoria românilor

  21. Pingback: Dem Rădulescu

  22. Pingback: 16 Octombrie în istoria românilor

  23. Pingback: 16 Noiembrie în istoria românilor

  24. Pingback: Liviu Rebreanu

  25. Pingback: 28 Decembrie în istoria românilor

  26. Pingback: Clody Bertola

  27. Pingback: 16 Ianuarie în istoria românilor

  28. Pingback: 4 Februarie în istoria românilor

  29. Pingback: 10 Februarie în istoria românilor

  30. Pingback: 15 Februarie în istoria românilor

  31. Pingback: Gina Patrichi

  32. Pingback: 10 Martie în istoria românilor

  33. Pingback: 7 Mai în istoria românilor

  34. Pingback: 16 Mai în istoria românilor

  35. Pingback: 21 Mai în istoria românilor

  36. Pingback: Ștefan Bănică

  37. Pingback: 17 Iunie în istoria românilor

  38. Pingback: 20 Iunie în istoria românilor

  39. Pingback: 22 Iulie în istoria românilor

  40. Pingback: 25 Octombrie în istoria românilor

  41. Pingback: Mihai Mereuță

  42. Pingback: 30 Decembrie în istoria românilor

  43. Pingback: Marioara Voiculescu

  44. Pingback: 11 Martie în istoria românilor

  45. Pingback: Ștefan Ciubotărașu

  46. Pingback: Irina Petrescu

  47. Pingback: 22 Iunie în istoria românilor

  48. Pingback: 1 August în istoria românilor

  49. Pingback: 8 August în istoria românilor

  50. Pingback: 17 August în istoria românilor

  51. Pingback: Dem Rădulescu

Lasă un răspuns