~ Personalitatea zilei* ~

 

Vasile Alecsandri

21 iulie/2 august 1821, în ținutul Bacăului – 22 august/3 septembrie 1890, Mircești, Iași

 

Vasile Alecsandri a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator în 1867 al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

În 1834, împreună cu alți tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn, Alexandru Ioan Cuza și pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, urmând cursurile Facultății de Inginerie, pe care însă nu a terminat-o. În 1838 i-au apărut primele încercări literare, în limba franceză: Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit rameau, Serata. În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi a fost la conducerea teatrului din Iași; și-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese.

Opera sa dramatică însumează circa 2.000 de pagini; au constituit baza solidă pe care s-a dezvoltat dramaturgia românească în principalele sale direcții tehnice: comedia străină și drama istorică. A debutat cu Farmazonul din Hârlău și Cinovnicul și modista, ambele adaptate după piese străine. A scris apoi: Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă, Chirița în provincie, Chirița în balon. 

Cucoana Chirița (1986) • Regia Mircea Drăgan. Cu: Draga Olteanu-Matei, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu, Ștefan Tapalagă, Cezara Dafinescu, Monica Rusu, Adrian Păduraru, Jean Constantin

În 1842 a făcut o importantă călătorie în munții Moldovei, în urma căreia a descoperit valoarea artistică a poeziei populare. A scris apoi primele sale poezii în limba română, pe care le va grupa mai târziu în ciclul Doine și care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naștere.

Vasile Alecsandri – Miorița • Nicolae Jelescu

După o poveste tristă de dragoste cu Elena Negri, a scris primul său volum de poezii, Lăcrimioare.

Împreună cu Mihail Kogălniceanu și Ion Ghica, a scos săptămânalul Propășirea, în care a publicat versuri care au fost incluse în ciclul Doine și lăcrimioare. A scris poezie: Pasteluri, Poezii populare. Balade (Cântice bătrânești), Doine și lăcrămioare; proze: Istoria unui galben, Un salon din Iași, Românii și poezia lor, O primblare la munți, Un episod din anul 1848, Dridri, Vasile Porojan; teatru: ciclul Coana Chirița, Sânziana și Pepelea, Cetatea Neamțului sau Sobiețchi și plăeșii români, Lipitorile satelor, Sgârcitul risipitor, Despot Vodă, Fântâna Blanduziei, Ovidiu.

Vasile Alecsandri – Sânziana și Pepelea • Stela Popescu, Dumitru Furdui, Virgil Ogăşanu, Dem Rădulescu, Costel Constantin, Victor Ştrengaru, George Mihăiţă, Mitică Popescu

În 1848 a devenit unul dintre liderii mișcării revoluționare cu sediul la Iași. A scris o poezie mult citită prin care îndemna publicul să se alăture cauzei, Către Români, redenumit ulterior Deșteptarea României. A redactat, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negri Dorințele partidei naționale din Moldova, principalul manifest al revoluționarilor moldoveni. După înfrângerea mișcării pașoptiste, a fost exilat. După ce a călătorit prin Austria și Germania s-a stabilit la Paris timp de doi ani, continuând să scrie poezii politice.

În 1854 a apărut, sub conducerea sa, România literară, revistă la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, Alecu Russo, dar și muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.

A fost un susținător al unirii Principatelor Române, pentru care a scris Hora Unirii.

Alex Flechtenmacher / Vasile Alecsandri – Hora Unirii • Corul Madrigal

În 1859 a fost numit de domnitorul Al.I. Cuza ministru al Afacerilor externe; a fost trimis în Franța, Anglia și Piemont pentru a pleda în scopul recunoașterii Unirii. În 1863 a luat naștere la Iași societatea Junimea, al cărei membru onorific a fost până la sfârșitul vieții.

 

Peneș Curcanul • Eduard Ghergheluca

O poveste de la prietenul paginii noastre, Laurențiu Chiriac: În 1878, Alecsandri a fost premiat la Montpellier pentru Cântecul Gintei Latine. Eminescu l-a elogiat în ziarul Timpul din București și a trimis la Iași o scrisoare de felicitare pentru junimiștii ieșeni, scrisoare citită la Bolta Rece (o crâșmă din Iași) de Ion Creangă.

Vasile Alecsandri a dat o petrecere în cinstea premiului câștigat, la Mircești, unde au fost invitate multe personalități ale vremii printre care și Aristia Amira, patronul crâșmei Bolta Rece, împreună cu mai mulți „boltagii”, care au venit într-un car tras de boi, cu un poloboc mare în mijlocul carului, din care a coborât Amira, având în mâini câteva sticle de vin improvizând și câteva versuri:

„Plecat-am nouă de la Eși

Și cu Amira zece,

Să ducem la Mircești peșcheși

Cotnar din Bolta Rece,

Ne dase nume de barbari

Un hâtru bun de glume,

Noi am schimbat lângă Cotnari

Porecla în renume!”.

Mai mult: Vasile Alecsandri [Wikipedia]

 

Drama neștiută a lui Vasile Alecsandri * Nefericitele iubiri ale marelui poet

 

***** [In English] *****

Vasile Alecsandri

21 July 1821, Bacău – 22 August 1890

 

Vasile Alecsandri was a Romanian poet, playwright, politician, and diplomat. He collected Romanian folk songs and was one of the principal animators of the 19th century movement for Romanian cultural identity and union of Moldavia and Wallachia.

After a sad love story with Elena Negri, he wrote his first volume of poems, Lăcrimioare (Little Tears).

In 1848, he became one of the leaders of the revolutionary movement based in Iași. He wrote a widely read poem urging the public to join the cause, Către Români (To Romanians), later renamed Deșteptarea României (Romania’s Awakening). Later, as revolution failed, he fled Moldavia to Paris for two years, where he continued to write political poems.

Vasile Alecsandri – Istoria unui galbân și a unei parale • Valeriu Burlacu, Petru Ciubotaru, Constantin Obada, Ion Lazu, Constantin Brliba, George Macovei, Puiu Vasiliu, Alexandru Blehan, Silvia Popa, Virginia Carabin-Raici

Alecsandri wrote the successful comedy, Chirița in Iași and toured the Moldavian countryside, collecting, reworking, and arranging a vast array of Romanian folklore, which he published in two installments, in 1852 and 1853.

Alecsandri found satisfaction in the advancement of those political causes he had long championed. The two Romanian provinces united and he was appointed minister of External Affairs by Alexandru Ioan Cuza. He toured the West, pleading to some of his friends and acquaintances in Paris to acknowledge the newly formed nation and support its emergence in the turbulent Balkan area.

More on: Vasile Alecsandri [Wikipedia]

*****

 

Vasile Alecsandri – Iarna

 

#VasileAlecsandri #istoriaromanilor #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită